Sentința Tribunalului Bihor în dosarul concursului fraudat de la Școala „Avram Iancu” din Oradea scoate la iveală fisuri majore în ancheta DNA: procurorii nu au dovedit cine a falsificat lucrarea candidatului Sorin Cuc, nu au lămurit cine a măsluit ciorna pentru a ascunde falsul, au trimis-o în judecată fără dovezi clare pe fosta șefă a CCD, Mioara Țigan, și l-au ocolit pe fostul șef al învățământului bihorean, Horea Abrudan, actual vicepreședinte PNL al CJ Bihor, asupra căruia planează „suspiciuni suplimentare”.
Verdictul a fost pronunţat vineri, 18 septembrie, când fosta şefă a Casei Corpului Didactic, Mioara Țigan, acuzată că ar fi măsluit lucrarea, a fost achitată pentru toate cele trei acuzații formulate de DNA - fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și complicitate la abuz în serviciu -, în timp ce Sorin Cuc, beneficiarul lucrării de concurs despre care procurorii au susținut că fusese falsificată pentru a-i asigura postul de director al Școlii „Avram Iancu”, a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 4 ani, după cum a relatat deja BIHOREANUL.
Cuc va trebui să presteze și 120 de zile de muncă în folosul comunității și are interdicții privind ocuparea unor funcții publice și participarea la concursuri pentru funcția de director în învățământ. Totodată, Tribunalul l-a obligat să-i plătească fostei directoare a Școlii „Avram Iancu”, Gheorghina Liliana Bîrlădeanu, diferența dintre salariul de director și cel de profesor pentru cei patru ani ai contractului de management, precum și 10.000 de euro daune morale.
Lucrare măsluită, autor nedovedit
Instanța a dispus și anularea lucrării de concurs a lui Cuc, iar judecătoarea Crina Muntean, care a soluționat cauza, arată în motivare că nu există dubii că aceasta a fost falsificată.
Potrivit sentinței, expertiza a stabilit că mai multe răspunsuri greșite date inițial de candidat au fost șterse cu substanțe chimice și înlocuite cu variante corecte. În urma modificărilor, nota lui Cuc a crescut de la 5,60 la 7, suficient pentru a promova proba scrisă și a continua concursul.
DNA a susținut că autoarea falsului a fost Mioara Țigan, însă instanța a apreciat că nu există dovezi care să susţină acuza. De fapt, după cum se arată în hotărâre, DNA nu a clarificat defel când a fost falsificată lucrarea, dacă documentul era deja măsluit în momentul în care a ajuns la Țigan ori l-a falsificat chiar ea, existând „un dubiu serios asupra autorului falsului, care profită inculpatei potrivit principiului «in dubio pro reo»”.
Toţi pentru Cuc
Un rol important în această concluzie l-a avut ciorna lucrării lui Sorin Cuc. Documentul nu a fost analizat deloc de cel care a făcut ancheta, Bogdan Chiș (foto), chiar șeful de atunci al DNA Oradea, după cum a dezvăluit şi BIHOREANUL încă de la momentul în care cazul a fost trimis în faţa instanţei. În schimb, a fost expertizat în cursul procesului, iar specialiștii au stabilit că „ciorna avea un conținut identic cu lucrarea inculpatului falsificată” și că „scrisul de pe ciornă aparține integral inculpatului Cuc Sorin”.
Ciorna „nu conține modificări sau adăugiri”, ceea ce a determinat instanța să concluzioneze că aceasta „a fost integral rescrisă”, spre deosebire de lucrarea de concurs, unde răspunsurile fuseseră șterse și înlocuite. „A fost modificată ca și conținut pentru a corespunde lucrării falsificate, în mod evident pentru ascunderea falsului”, arată judecătoarea.
Interesant este că cele două documente nu s-au aflat în același loc și nici în custodia aceleiași persoane. În timp ce lucrarea a ajuns în custodia Mioarei Țigan, ciorna a rămas la comisia județeană de organizare a concursului, condusă de Horea Abrudan, fostul șef al ISJ Bihor, acum vicepreşedinte PNL al Consiliului Judeţean Bihor.
Instanța califică situația drept „o împrejurare [...] de o gravitate deosebită”, care „pe inculpata Țigan Mioara nu o implică”, dar care, în opinia judecătoarei, indică posibilitatea implicării mai multor persoane în fraudarea concursului.
Martor sau făptaș?
Deşi procurorii DNA l-au audiat pe Abrudan doar ca martor, instanţa consideră că asupra acestuia planează „suspiciuni”. În primul rând pentru că, în perioada în care lucrarea putea fi modificată, atât Mioara Țigan, cât și Horea Abrudan au avut acces efectiv la aceasta, în spații aflate sub controlul lor.
În cazul lui Țigan, listingurile telefonice arată 11 convorbiri cu Sorin Cuc în perioada 13–25 octombrie 2021, inclusiv în ziua probei scrise și în cea în care au fost soluționate contestațiile. În cazul lui Abrudan, datele de trafic obținute de anchetatori nu au evidențiat asemenea apeluri, însă fostul inspector școlar general a declarat el însuși că a discutat telefonic cu Cuc în perioada concursului.
Tribunalul a verificat şi înregistrările camerelor de supraveghere din 18 octombrie 2021, ziua concursului, când lucrările contestate au stat aproximativ 2 ore în biroul lui Horea Abrudan, între orele 12.01 și 14.04. Din înregistrări rezultă că acesta „se deplasează frecvent pe holul instituției”, fiind surprins singur sau însoțit de alte persoane, dar şi că a avut inclusiv intervale de 36 de minute și 20 de minute în care a rămas singur în încăperea unde se aflau lucrările.
Procurorii au susținut că timpul ar fi fost prea scurt pentru ca lucrarea lui Cuc să poată fi falsificată în acest interval, dar instanţa califică drept „speculativă” concluzia DNA, arătând că nu există nicio probă care să stabilească de cât timp era nevoie pentru ștergerea răspunsurilor cu solvenți și rescrierea lor.
„Suspiciuni suplimentare”
Tribunalul a analizat și declarațiile lui Horea Abrudan despre modul în care au fost păstrate documentele concursului, constatând că fostul șef al ISJ Bihor a oferit explicații contradictorii. Inițial, acesta nu și-a amintit dacă plicurile cu lucrările candidaților fuseseră sigilate, pentru ca ulterior să susțină că nu au fost, deoarece o considera pe Mioara Țigan o persoană de încredere.
Tot el a explicat că lucrările au rămas la Casa Corpului Didactic, în custodia lui Țigan, pentru că nu fusese întocmit procesul-verbal necesar predării lor. Tribunalul consideră toate aceste justificări „mult prea facile” pentru a explica un circuit al lucrărilor pe care îl descrie drept „vicios, neregulamentar, nesecurizat”.
În plus, Abrudan asistase nepăsător şi în momentul în care, în timpul corectării lucrării lui Cuc, Țigan a intervenit în discuția evaluatorilor şi a indicat drept corecte unele răspunsuri greșite, incident surprins şi de camerele de supraveghere.
Fostul şef al IȘJ Bihor a susținut în fața instanței că, neavând atribuții în evaluarea propriu-zisă, nu avea de ce să intervină. Din contră, a arătat judecătoarea Crina Muntean, în calitate de președinte al comisiei de organizare, avea obligația expresă de a verifica și remedia neregulile constatate.
„Prin lipsa oricărei reacții negative la adresa inculpatei, a validat comportamentul inadecvat al acesteia” şi „generează suspiciuni suplimentare asupra sa”, arată sentința, precizând însă că analiza acestor împrejurări „nu presupune în mod automat constatarea vinovăției martorului, instanța nefiind sesizată cu judecarea persoanei martorului”.
Anchetă „direcționată”
Concluzia este una foarte tranșantă cu privire la procurorii anticorupție: „Concentrarea asupra împrejurărilor incriminatoare pentru inculpata Țigan Mioara, concomitent cu excluderea celor care relevă posibila implicare a altor persoane, apare ca o anchetă direcționată”, prin care ar fi fost restrâns „nejustificat obiectul cercetării în cauză, atât sub aspect subiectiv, cât și obiectiv”, chit că, spune judecătoarea, ar putea exista „înțelegeri infracționale, aflate într-o altă construcție decât cea reținută în actul de sesizare”.
Felul în care s-au legat între ele acțiunile lui Cuc şi Ţigan a determinat-o pe Crina Muntean (foto), înainte de pronunțarea sentinței, să schimbe și încadrarea juridică a faptelor. DNA o trimisese pe Mioara Țigan în judecată pentru participație improprie, sub forma instigării, la abuz în serviciu, iar pe Sorin Cuc pentru complicitate la această participație improprie. Tribunalul a considerat însă că mecanismul descris chiar de procurori indică o participație directă a celor doi la aceeași faptă de abuz în serviciu.
A acţionat în cunoștință de cauză
În timp ce Mioara Țigan a fost achitată, Sorin Cuc a fost condamnat, Tribunalul reţinând că, prin formularea contestației, Cuc „a creat cadrul juridic necesar” pentru ca falsificarea lucrării să producă efecte, respectiv reevaluarea acesteia, majorarea notei la 7 și promovarea probei scrise.
Tribunalul consideră că rolul lui Cuc nu s-a rezumat la depunerea contestației. Un indiciu important este chiar ciorna lucrării: aceasta fusese scrisă integral de el și apoi refăcută astfel încât răspunsurile să coincidă cu cele din lucrarea falsificată.
Pentru judecătoare, acest lucru arată că Sorin Cuc nu a fost doar beneficiarul fraudei, ci a participat efectiv la ea. Acțiunile sale făceau parte dintr-un „mecanism infracțional” menit să-i asigure obținerea funcției de director și demonstrează că acesta a acționat în cunoștință de cauză pentru atingerea acestui scop.
Un „păcălici”
Horea Abrudan a evitat să intre în polemică pe marginea motivării Tribunalului Bihor. Întrebat de BIHOREANUL despre constatările care îl privesc și despre „suspiciunile suplimentare” menționate de instanță, actualul vicepreședinte al CJ Bihor s-a limitat să spună că nu a fost decât un simplu martor în acest dosar. „Eu am dat declarații sincere și în timpul anchetei, și la proces”, a declarat Abrudan.
De partea Mioarei Țigan, avocatul Bogdan Bodea susţine că hotărârea confirmă apărarea susținută de aceasta încă de la începutul procesului. „Hotărârea confirmă ceea ce clienta noastră a susținut pe parcursul întregului proces: faptul că nu se face vinovată de săvârșirea niciunei infracțiuni”, a declarat avocatul pentru BIHOREANUL.
Verdictul este însă contestat de avocatul Gheorghinei Bîrlădeanu, Răzvan Doseanu, care îl consideră „nelegal, cât și netemeinic” și anunță că disputa nu s-a încheiat. „Se pare că inculpatul Cuc Ioan Sorin e singurul „păcălici" din dosar și el va suporta toate consecințele. Totuși, s-ar putea ca inculpata Țigan Mioara să fie nevoită să pună dopul înapoi pe șampanie după ce va analiza și Curtea de Apel Oradea acest dosar în apel”, a declarat Doseanu.
Să meargă la închisoare!
Cât despre procurori, aceştia au, la rândul lor, o explicație pentru faptul că ancheta nu a mers în direcția indicată acum de Tribunal.
Potrivit încheierii şedinţei din 7 septembrie, în care instanţa a dat cuvântul tuturor părţilor pentru concluzii, reprezentantul DNA şi-a menţinut construcţia din rechizitoriu şi s-a opus schimbării încadrării juridice, arătând că, „pentru existența complicității e nevoie de o legătură subiectivă între autor și complice, legătură care trebuie să fie anterioară sau concomitentă săvârșirii faptei”, iar o asemenea legătură nu ar rezulta din probele administrate.
În schimb, procurorii susţin că probele strânse în dosar dovedesc „dincolo de orice bănuială rezonabilă” vinovăţia lui Sorin Cuc şi a Mioarei Ţigan, solicitând în cazul ambilor pedepse privative de libertate.