Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din România, după ce, aflat în vizită în țara noastră, la Băile Tușnad, a ținut un discurs controversat, spunând că ungurii sunt dispuși să se „amestece” cu alte nații, dar nu vor să devină „o rasă mixtă”.

Reclamația a fost făcută de deputatul Alexandru Muraru, vicepreședinte al PNL. „Declarațiile care fac apel la "puritate rasială" sunt inaccpetabile într-o Românie europeană și tolerantă. Acest discurs al premierului Viktor Orban este desprins din ideologiile rasiale care au făcut milioane de victime în secolul XX. Aceste derapaje sunt inacceptabile într-o Românie și Europă a secolului al XXI-lea care au trecut prin tragediile ideologiilor rasiale”, a transmis acesta, printr-un comunicat. 

Trebuie precizat că după declarațiile lui Orbán de la Băile Tușnad, președintele CNCD, Csaba Asztalos, declarase că, în opinia lui, sefii de state și premierii „au imunitate jurisdicțională față de statele străine”, potrivit dreptului internațional public.

Totuși, Alexandru Muraru subliniază că Viktor Orbán, președintele partidului FIDESZ, s-a aflat în România pentru un eveniment privat și a făcut aceste declarații într-un eveniment privat, „în afara activității sale de prim-ministru al Ungariei, într-o vizită care nu a fost inclusă într-un program oficial al Ministerului Afacerilor Externe din România”.

Afirmațiile de la Tușnad au fost puternic condamnate, iar președintele României, Klaus Iohannis, a cerut UDMR, pe 29 iulie, să iasă public să-și clarifice poziția față de ele. De atunci, liderii UDMR nu s-au prezentat în ședințele de coaliție de la Palatul Victoria, conform Digi24.ro.


Fragment din declarația lui Viktor Orbán de la Universitatea de Vară şi Tabăra Studenţească de la Băile Tuşnad (Harghita), preluat de Europa Liberă:

Bruxelles-ul, cu trupele sale Soros, vrea pur și simplu să ne impună imigranții. Am fost trimiși în judecată din cauza sistemului maghiar de protecție a frontierelor și am fost condamnați în instanță. Vorbim mai puțin despre acest lucru acum din mai multe motive, dar suntem condamnați. Dacă nu ar fi fost criza ucraineană a refugiaților, această hotărâre ar fi început să ne fie aplicată, ceea ce reprezintă o întrebare interesantă cu privire la modul în care se va putea desfășura.

Dar acum că a izbucnit războiul și primim refugiați din Ucraina, această problemă a imigranților a fost lăsată deoparte; nu a fost scoasă de pe ordinea de zi, ci doar pusă deoparte. Este important să înțelegem.

Este important să înțelegem că acești oameni buni de acolo, din Occident, din post-Occident, nu se pot trezi în fiecare dimineață și să-și otrăvească zilele, și chiar întreaga viață, cu gândul că totul este pierdut. Așa că nu vrem să-i confruntăm cu asta zi și noapte, ci doar le cerem să nu încerce să ne impună ceea ce noi vedem nu ca pe o soartă, ci ca pe un destin pentru o națiune. Asta este tot ce cerem și nimic mai mult.

Există aici un șiretlic ideologic despre care merită să vorbim și să acordăm atenție într-un astfel de mediu multi-etnic. Stânga internaționalistă are un șiretlic, un șiretlic ideologic: pretenția, pretenția lor, că Europa este în mod inerent o Europă de rasă mixtă. Este o orbire istorică și semantică deoarece confundă lucruri diferite.

Există o lume în care popoarele europene sunt amestecate cu oameni din afara Europei. Aceasta este o lume de rasă mixtă. Iar noi suntem noi, adică oamenii din Europa se amestecă unii cu alții: se mută, își iau locuri de muncă, se mută. Astfel, de exemplu, în Bazinul Carpatic, nu suntem de rasă mixtă, ci pur și simplu suntem un amestec de popoare care trăiesc în propriile noastre patrii europene. Iar atunci când stelele sunt potrivite și vremurile sunt bune, aceste popoare se contopesc într-un fel de sos ungaro-panonimic, creând o nouă cultură europeană proprie. Pentru asta am luptat întotdeauna.

Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă, motiv pentru care am luptat la Nándorfehérvár (sec. XVI) de aceea i-am oprit pe turci la Viena și, dacă nu mă înșel, de aceea francezii i-au oprit pe arabi la Poitiers în trecut.

Situația de astăzi este că civilizația islamică, care se îndreaptă în mod constant spre Europa, și-a dat seama că ruta prin Ungaria nu este potrivită pentru a-și trimite oamenii în Europa, tocmai din cauza tradițiilor cu rădăcinile la Nándorfehérvár. Astfel, Poitiers a fost reluat, nu dinspre est, ci dinspre sud. De acolo, vor ocupa și inunda Occidentul.

Iar aceasta poate că nu este încă o moștenire pentru noi, dar va fi o sarcină foarte importantă pentru copiii noștri. Va trebui să ne apărăm nu numai dinspre sud, ci și dinspre vest, și va veni vremea când va trebui să-i acceptăm cumva pe creștinii care vin la noi de acolo și să-i integrăm în viața noastră. S-a mai întâmplat și înainte, iar cei pe care nu vrem să-i lăsăm să intre – Schengen aici, Schengen acolo – vor trebui să fie opriți la granițele noastre vestice.

Dar nu aceasta este sarcina de acum, nu aceasta este sarcina vieții noastre. Datoria noastră este să ne pregătim copiii pentru a fi capabili să își îndeplinească această misiune. După cum a spus László Kövér într-un interviu: trebuie să ne asigurăm că vremurile bune nu nasc oameni slabi și că oamenii slabi nu aduc vremuri rele asupra poporului nostru.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!