A fost a adevărată bătălie împotriva fermelor de porci ale omului de afaceri Iosif Pazuric, ferme care umpleau de duhoare o mare parte a cartierelor orădene. Oradea avea o fabrică de organo-fosforice, extrem de poluantă, plasată fix între case, Alumina și CET-ul poluau la greu cartierul Rogerius, așa că un miros de porcine nu mai deranja pe nimeni.
Dar vremurile s-au schimbat și, după dispariția industriei poluante din oraș, orădenii au fost deranjați doar de mirosul venit de la ferma de porci. Și după câțiva ani de proteste, reclamații și negocieri, ferma a fost închisă în 2020.
Iată, însă, că asaltul vilelor asupra fermei lui Pazuric continuă, de data aceasta la complexul zootehnic deținut de acesta la Sântandrei! Acum a apărut un dezvoltator cu toate aprobările de la Primăria Sântandrei, care vrea să facă locuințe exact lângă sălașul suinelor. Pazuric, pe bună dreptate, contestă autorizația, pentru că riscă să se trezească din nou cu reclamații și cu obligativitatea de a-și muta afacerea în altă parte.
Culmea este că dezvoltatorul își asumă disconfortul provocat de mirosuri și susține că și viitorii clienți vor face la fel. E ca și cum ar veni un mare constructor care vrea să facă vile în cea mai rău famată zonă a orașului, spunând că-și asumă riscul spargerii locuințelor și violării femeilor. Pazuric știe că, odată ce oamenii se vor fi mutat, vor începe să curgă reclamațiile, în ciuda poveștilor îndrugate de reprezentanții dezvoltatorului și ai Primăriei Sântandrei.
Asta cu atât mai mult cu cât la Primăria Sântandrei s-au mai petrecut astfel de minuni cu un vestit dezvoltator care pe vremuri se vedea „primare” de Oradea. Și-a ademenit mușteriii cu proiecte de case ieftine, ba chiar și cu amplasarea unui parc în zonă, iar după ce s-au vândut toate locuințele, în locul parcului, cu ajutorul edililor, a primit aprobare pentru niște blocuri.
Toată această poveste mie nu-mi miroase bine, dar cred că duhoarea nu vine neapărat de la ferma de porci, ci de la afacerile sulfuroase din Sântandrei...