După 4 ani de lucrări, Drumul Apusenilor, care leagă Beiușul de Stâna de Vale și pe aici de Coada Lacului Leșu și Remeți, va fi deschis circulației în această toamnă pe toți cei aproape 44 kilometri.
Surpriză, însă, CJ Bihor a fost „ars” cu 10% din valoarea lucrărilor de construcții după o decizie bizară a Curții de Conturi, care în 2023 a decis că în urmă cu 5 ani, când le-a scos la licitație, administrația județeană ar fi discriminat una dintre cele 7 asocieri de firme care au depus oferte.
Minus 11,12 milioane lei
Aceasta e „gaura” pentru care bugetul pe 2023 al CJ Bihor și al instituțiilor subordonate a trebuit rectificat în ședința extraordinară din 8 august, prin mutarea sumei de la alte obiective de investiții, pentru care fuseseră alocată inițial, la obiectivul „Traseul Regional Transilvania de Nord Drumul Apusenilor - DJ 764A Beiuș - Stâna de Vale - DJ 108J Stâna de Vale - Remeți”.
Cele 11,12 milioane lei trebuie să acopere cheltuielile pentru finalizarea Drumului Apusenilor, chit că proiectul, a cărui valoare totală s-a ridicat la 134,288 milioane lei, a fost finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020 gestionat de Ministerul Transporturilor.
De ce, însă, CJ Bihor a trebuit să facă rost de bani după 5 ani, cu puțin înainte ca drumul să fie deschis? Pentru că, după cum a aflat BIHOREANUL, a fost penalizat pentru o presupusă neregulă la licitația organizată pentru atribuirea lucrărilor în 2018, când era condus de tandemul Pásztor Sándor - Ioan Mang.
Tratament „inegal”
Este vorba despre o corecție financiară aplicată de Ministerul Dezvoltării după controlul desfășurat la CJ Bihor la finele anului trecut, din 24 noiembrie până în 14 decembrie, de către Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. „În urma misiunii de audit, a fost întocmit un raport final în care s-a consemnat că autoritatea contractantă, adică noi, ar fi tratat inegal 2 din cei 7 ofertanți la licitația din 2018”, spune directorul tehnic al CJ Bihor, Filip Cheșeli (foto).
În urmă cu 5 ani, instituția a descalificat ca neconforme 5 oferte, iar pentru alte 2 calificate în etapa de evaluare tehnică a solicitat unui ofertant (asocierea Drumuri Orășenești Oradea - MBS Turda, care în final avea să fie declarată câștigătoare) 2 clarificări, iar celuilalt (asocierea OPR Asfalt Timișoara - Obras Públicas y Servicios) 3 clarificări, fapt considerat acum de auditorii Curții de Conturi drept o „încălcare a principiului tratamentului egal”. Deci, dacă ar fi cerut un număr egal de clarificări de la fiecare, ar fi fost, se pare, OK...
Exces de zel
Potrivit șefului Direcției Tehnice, în 2018 instituția a identificat în oferta asocierii dintre firma timișoreană și cea portugheză nu mai puțin de 8 neconformități, din care unele arătau că nu va putea derula lucrarea la prețul oferit și în condiții de calitate. „Din ofertă lipseau complet lucrări clar precizate în caietul de sarcini”, a explicat Cheșeli, dând ca exemplu un pod „omis” de cele două firme, astfel încât, dacă CJ Bihor ar fi semnat contractul cu ele, acesta nu ar fi fost realizat.
Și mai important, însă, este că în 2018, din comisia de licitație au făcut parte inclusiv doi reprezentanți ai Autorității Naționale a Achizițiilor Publice, iar la finalul procedurii atât ANAP a considerat procedura drept legală și a validat-o ca atare, cât și Ministerul Dezvoltării. „De altfel, chiar reprezentanții ANAP au insistat să cerem clarificările”, spune Cheșeli.
Bolojan vrea proces
Cert e că, fără să țină cont de poziția ANAP și de cea a Ministerului Dezvoltării, care a fost autoritatea de management pentru POR 2014-2020, Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a decis penalizarea CJ Bihor cu 10% din valoarea contractului de lucrări, care a fost de 111,209 milioane lei.
Până acum, administrației județene i s-a cerut să restituie 6,128 milioane lei din penalizarea de 11,12 milioane - sumă care îi fusese virată înainte ca penalizarea să fi fost stabilită - și nu va primi diferența de 5 milioane lei.
Actualul președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan, a decis ca instituția să conteste decizia de penalizare, atacând-o în justiție, procesul judecându-se la Curtea de Apel București, unde primul termen a fost fixat pentru 20 septembrie.
Până la o decizie definitivă, Bihorul rămâne, oricum, fără mai mult de 2 milioane euro. Doar pentru că, după 5 ani, o instituție consideră că altele au greșit încălcând nu legea, ci un principiu, și acela interpretat excesiv...
ÎNCĂ O CORECȚIE
Și pe proiectul strategic de sănătate
Aferent exercițiului financiar european 2014-2020, CJ Bihor a mai primit o singură corecție, la „Proiectul integrat pentru dezvoltare durabilă în zona montană a judeţului Bihor, îmbunătăţirea accesului şi dezvoltării serviciilor de sănătate în caz de intervenţii medicale în situaţii de urgenţă”, în care a cheltuit 1,6 milioane euro pentru dotarea ISU și Salvamont Bihor.
Corecția este în acest caz de doar 5.000 euro și a fost aplicată „pentru introducerea unor criterii tehnice restrictive” la licitația pentru achiziția a două autoturisme de teren destinate Salvamont. Concret, Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a considerat că în caietul de sarcini „au fost cuprinse prea multe detalii tehnice”.
CJ Bihor a contestat și această penalizare, tot la Curtea de Apel București.