În toamna lui 2023, procurorii DNA au descins la ITM Bihor și au prins două inspectoare în flagrant cu bani primiți de la administratorul unei firme controlate. În doar câteva zile, un lanț de denunțuri a dus la inculparea a patru persoane, inclusiv a directoarei adjuncte Nadia Racz, acuzate că ar fi primit o parte din șpăgile negociate de subalternele sale și că ar fi avertizat firme despre iminența unor controale.
În timp ce funcționarele au semnat acorduri de recunoaștere cu procurorii și au fost condamnate, Racz a fost trimisă în judecată. Însă Tribunalul Bihor a ajuns la o concluzie incomodă pentru acuzare: procurorii nu au reușit să demonstreze că mita a ajuns și la adjuncta ITM...
Unde dai…
Întreaga poveste a pornit în februarie 2022, când procurorii DNA Oradea au luat în vizor două inspectoare din Serviciul Control Relații de Muncă al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Natalia Floruța și Aurica Buhaș, suspectate că transformaseră controalele de rutină într-o sursă de venit personal.
Femeile acționau împreună și cereau bani pentru a aplica avertismente în locul amenzilor, mai ales în cazuri de muncă nedeclarată - situații în care unii angajați lucrau deși aveau contractele suspendate. După luni de monitorizare, procurorii DNA Oradea și polițiștii DGA Bihor au intervenit în toamna lui 2023. Pe 17 octombrie, cele două funcționare au fost prinse în flagrant, chiar în sediul ITM Bihor, cu 2.000 de lei primiți de la administratorul unei firme orădene.
Cele două inspectoare au fost reținute pentru 24 de ore, iar în timpul anchetei Aurica Buhaș a început să vorbească. Le-a descris procurorilor modul în care erau împărțite șpăgile și a indicat o altă colegă implicată, Daniela Hriscu, șefa Biroului Control Muncă Nedeclarată. La rândul ei, Hriscu a susținut că a împărțit șpaga și cu directoarea adjunctă a instituției, Nadia Racz, cea care coordona atât Serviciul Control Relații de Muncă, cât și Biroul Control Muncă Nedeclarată.
… şi unde crapă
Urmarea? Pe 20 octombrie 2023, procurorii au reținut-o și pe Nadia Racz pentru 24 de ore, iar ulterior toate funcționarele au fost plasate sub control judiciar, cu interdicția de a profesa.
În decembrie 2023, Buhaș, Floruța și Hriscu au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, validate de instanță. Hriscu și Buhaș, care colaboraseră cu procurorii, au primit câte un an și 10 luni de închisoare cu suspendare, iar Floruța - trei ani, tot cu suspendare. Pentru Nadia Racz, care a respins acuzațiile, ancheta a continuat, directoarea fiind trimisă în judecată în aprilie 2024, sub două acuzații.
Prima viza divulgarea, în iunie 2023, a unor informații despre controale inopinate ale ITM în domeniul construcțiilor către o contabilă cu clienți din acest sector și către soțul acesteia, asociat în două firme de construcții.
A doua acuzație, cea mai gravă, era de luare de mită și privea controlul din februarie 2022 la un magazin de piese auto din Ștei, făcut împreună cu Aurica Buhaș și Daniela Hriscu. În timp ce Racz a rămas în autoturism, colegele ei i-au spus administratorului că neregulile descoperite ar putea aduce o amendă de circa 20.000 lei, dar că există și alte „soluții”. Inspectoarele au negociat cu obrăznicie șpaga, care de la 1.000 lei a ajuns în final la 3.000 lei, sugerând că suma trebuie împărțită între trei persoane, deoarece „mai avem una afară”.
ŢINUTĂ ŞEFĂ DE INSTANŢĂ. Nadia Racz (foto) a condus ITM Bihor din funcţia de inspector-şef adjunct încă din anii 2000, fiind schimbată de două ori din funcţie şi repusă de fiecare dată prin hotărâri judecătoreşti, după ce a contestat deciziile, ultima dată în 2024. S-a retras din activitate anul trecut, în timpul procesului de corupţie
În dubiu
Procesul lui Racz a început la Tribunalul Bihor, unde femeia a respins acuzațiile DNA. În legătură cu mita, fosta adjunctă a ITM a declarat că nu a avut nicio legătură cu banii și a pus sub semnul întrebării credibilitatea colegelor care au denunțat-o, arătând că acestea aveau un interes direct în a o acuza, pentru a beneficia de pedepse mai blânde. Cât despre acuzația că și-ar fi anunțat apropiații despre controale, Racz a susținut că procurorii au interpretat greșit discuțiile interceptate, care ar fi fost simple conversații private.
Hotărârea a fost pronunțată pe 30 ianuarie a.c., de judecătorul Ciprian Hambaraș, care a decis în favoarea ei, în ceea ce privește acuzația de luare de mită. Potrivit sentinței consultate de BIHOREANUL, administratorul firmei din Ștei și soția sa, cei care au plătit șpaga, au declarat constant că Racz nu a fost prezentă la discuțiile despre bani și nici la momentul remiterii plicului.
În plus, declarațiile celor două inspectoare condamnate, care au susținut că au împărțit mita cu șefa, au fost considerate de instanță „sumare și lacunare”, fără detalii despre momentul, locul sau modul în care banii ar fi fost remiși șefei. Judecătorul a mai arătat și că acestea aveau un interes evident în proces, deoarece denunțarea adjunctei ITM le putea aduce, potrivit legii, înjumătățirea limitelor de pedeapsă.
Au refuzat audierea!
Mai mult, chemate ca martore în instanță, cele două au ales... să tacă. A fost o situație neașteptată, care a generat dezbateri în sala de judecată, după cum reiese din hotărâre, procurorii încercând fără succes să le determine să vorbească, măcar pentru a-și reconfirma declarațiile date în faza de urmărire penală. Femeile au invocat dreptul la tăcere și la neautoincriminare, iar avocații lor au explicat că, deși își recunoscuseră deja propriile fapte prin acorduri cu procurorii, o relatare detaliată despre modul în care ar fi fost împărțite șpăgile le-ar fi putut expune unor consecințe penale suplimentare. De unde se poate înțelege că faptele în discuție chiar au existat, dacă nu cumva au fost și mai grave sau și mai multe...
Cum legea le permite un asemenea refugiu în tăcere, judecătorul nu le-a putut obliga să vorbească, subliniind, însă, în motivarea sentinței, că această împrejurare „afectează valoarea probatorie a declarațiilor”. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, „o condamnare nu poate fi întemeiată decisiv pe declarațiile unor persoane pe care acuzatul nu a avut posibilitatea reală de a le confrunta, de a clarifica eventuale contradicții sau de a verifica credibilitatea acuzațiilor”.
„Ne-au înregistrat”
În document se arată că, pentru a întări acuzația de corupție, procurorii au invocat și interceptările realizate după perchezițiile din octombrie 2023. Într-o discuție purtată la sediul ITM Bihor, una dintre inspectoare îi povestește Nadiei Racz că „ne-au înregistrat… că ne-au dat trei mii de lei la toate trei”, relatând episodul controlului la service-ul auto. În aceeași conversație apar referiri la momentul flagrantului: „Au venit direct cu DGA… ne-au luat prin surprindere”, îi spune femeia, adăugând că „înregistrările sunt foarte clare”.
Racz nu confirmă, dar nici nu neagă explicit, spunând că nu își amintește controlul și încercând să reconstituie locul unde ar fi avut loc verificarea. „Nu mai știu exact unde a fost controlul ăla…”, răspunde aceasta.
Alte interceptări telefonice surprind discuții purtate de inculpată cu membrii familiei după descinderi. „Ai grijă ce vorbești la telefon”, îi spune un apropiat, iar într-o altă convorbire femeia este sfătuită „să nu discute nimic despre dosar până nu vorbește cu avocatul”.
Pentru procurori, aceste dialoguri au fost interpretate ca indicii că fosta adjunctă ITM cunoștea schema de împărțire a banilor și își pregătea apărarea. Instanța le-a respins, însă, ca neconcludente, arătând că nu conțin nicio afirmație explicită din partea Nadiei Racz privind primirea banilor. „Simpla absență a unei negări nu poate fi echivalată juridic cu o recunoaștere a faptei”, a concluzionat judecătorul, subliniind că nu există nicio probă directă care să confirme că adjuncta ITM ar fi primit efectiv cei 1.000 de lei despre care vorbește DNA.
„Faptele pot fi explicate în două moduri diferite, ambele fiind plauzibile”, dar „instanța nu poate fi sigură că varianta acuzării este adevărată. Această nesiguranță logică reprezintă îndoiala rezonabilă”, a arătat Hambaraș, dispunând achitarea Nadiei Racz pentru luare de mită, în baza principiului in dubio pro reo.
Prieteni avertizaţi
Dacă în privința mitei judecătorul a rămas cu îndoieli, în cazul divulgării de informații concluzia a fost, în schimb, cu totul alta: Nadia Racz a transmis, cu intenție, date nepublice despre controalele ITM unor persoane din mediul privat, avertizându-le în mod explicit.
În convorbirile telefonice interceptate de DNA și analizate de instanță, fosta adjunctă a ITM Bihor face referiri directe la „campanii în construcții” și la prezența inspectorilor „în zonă”, elemente care, potrivit judecătorului, „indică în mod evident intenția de a avertiza interlocutorii pentru ca aceștia să poată lua măsuri în vederea evitării constatării unor nereguli”. Prin aceste acțiuni, inculpata ar fi urmărit „facilitarea eludării controalelor și sprijinirea menținerii unor practici ilegale, precum utilizarea muncii fără forme legale”, instruindu-l pe soțul contabilei, de pildă, „să fie vigilent”.
Magistratul a arătat că „fapta a fost comisă cu intenție directă, inculpata fiind conștientă de caracterul confidențial al informațiilor transmise și de consecințele divulgării acestora”, iar faptul că aceasta a contactat mai multe persoane „indică un tipar comportamental, nu un act izolat”. Pentru aceste fapte, instanța a condamnat-o pe Nadia Racz la un an și 2 luni de închisoare cu suspendare, stabilind și obligația de a presta 100 de zile de muncă în folosul comunității.
Hotărârea nu este, însă, definitivă. Deoarece ei văd în „tiparul comportamental” al fostei directoare o înclinație evidentă spre corupție, procurorii DNA Oradea nu sunt mulțumiți de achitarea lui Racz de sub acuzația de luare de mită și intenționează să atace soluția, cerând condamnarea ei și pentru această infracțiune. Verdictul final se lasă, așadar, așteptat...
ŢINE LA ETICHETĂ
În proces cu anchetatorul
În paralel cu procesul de corupţie, Nadia Racz s-a judecat şi cu anchetatorul ei, Radu Alba (foto), care a amendat-o în timpul cercetărilor cu 3.500 de lei pentru atitudine ireverenţioasă. Adjuncta ITM ar fi spus în timpul audierilor că „am 64 de ani şi nimeni nu m-a batjocorit ca acest personaj”, dar şi că procurorul arată mahmur, este netuns, cu barba prea mare, are blugi uzaţi şi tricou care îi atârnă. „Eu nu aş veni în blugi, ca procuror. Sincer, aţi putea să aveţi o ţinută mai decentă şi în faţa instanţei, dar nu contează pentru dumneavoastră, probabil”, i-a reproşat Racz lui Alba.
Nadia Racz a contestat amenda în instanţă, recunoscând că a avut „o reacţie exagerată”, pentru care „îşi cere scuze, de faţă cu judecătorul, domnului procuror”, căci „este nefiresc să îţi ieşi din fire în faţa autorităţilor statului” şi regretă această atitudine.
Scuzele n-au fost, însă, de ajuns, căci Tribunalul a decis că amenda este justificată, doar că a redus-o la 1.000 lei.