Satul bihorean se schimbă la faţă. Tot mai mulţi proprietari de terenuri agricole au renunţat să le lucreze şi le-au arendat sau vândut marilor fermieri.
Dispar fermierii mici!
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bihor a încheiat vinerea trecută campania de preluare a cererilor de subvenţie la hectar aferentă anului 2026, demarată în luna martie.
Potrivit evidenţelor APIA Bihor, anul acesta au fost depuse 30.640 de solicitări, cu 1.026 de cereri mai puţine faţă de cele 31.666 de dosare din 2025.
Deşi numărul de cereri de subvenţii a scăzut cu 3,24%, suprafaţa agricolă din judeţ pentru care fermierii au cerut subvenţii a crescut, în schimb, cu 2,09%, de la 313.836,3 hectare în 2025 la 320.389,53 hectare în 2026.
Diferenţa, de 6.553,2 hectare reprezintă o suprafaţă apropiată de cea a comunelor Tarcea sau Tăuteu.
„Scăderea numărului de cereri nu înseamnă un lucru rău. Dacă a scăzut numărul de solicitări de subvenţii dar, în schimb, a crescut suprafaţa pentru care s-au depus cererile înseamnă că terenul agricol din judeţ se comasează", a declarat pentru BIHOREANUL directorul APIA Bihor, Ioan Sorin Roman.
O exploataţie mai compactă înseamnă mai puţine drumuri între parcele, consum mai mic de motorină, utilaje folosite mai eficient şi mai puţine pierderi la limita parcelei sau în fâşii greu de întors cu tractorul.
„Nu a mai venit bace Petre..."
Având în vedere îmbătrânirea satului bihorean, mulţi fermieri mici, proprietari peste câteva hectare de teren, şi-au dat pământul în arendă, în folosinţa familiei sau, în unele cazuri, l-au vândut fermierilor mai mari.
„Nu a mai venit bace Petre cu un hectar de teren pentru subvenţie, pentru că l-a dat la nepot să-l lucreze sau în arendă", a constatat şeful APIA Bihor.
Micilor exploataţii agricole le-a fost tot mai greu să reziste şi pe fondul anilor agricoli secetoşi, cu înghețuri târzii de primăvară și caniculari în timpul verii, care au afectat recoltele.
De altfel, numărul solicitărilor de subvenţie la hectar a scăzut constant în ultimii ani. După cum BIHOREANUL a mai scris, APIA Bihor a preluat 33.776 de cereri în 2023, 32.218 în 2024, 31.666 în 2025 şi doar 30.640 de solicitări în 2026.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat în 2024 (cu 1.558 de solicitări), pe fondul punctajului mai bun acordat tinerilor fermieri care preluau exploataţii deja existente.
Vremea marilor ferme
În prezent, APIA Bihor are în evidenţe 917 ferme mari, de peste 50 de hectare. Ele reprezintă doar 3% din totalul solicitanţilor APIA, dar lucrează în total 170.554,3 hectare, adică 53,2% din suprafaţa agricolă declarată la APIA Bihor.
Şi în cazul marilor fermieri s-a înregistrat o uşoară scădere. În anul 2026 au fost înregistrate cu 6 ferme mari mai puţine faţă de cele 923 de anul trecut.
O posibilă explicaţie ar fi faptul că, spre deosebire de micii fermieri care au renunţat la terenuri în favoarea urmaşilor ca să scape de o grijă, unii agricultori mari şi-au împărţit terenurile între succesori pentru a putea accesa, în paralel, mai multe finanţări pentru agricultură.
Potrivit evidenţelor APIA, judeţul Bihor s-a clasat pe locul al doilea la nivel naţional după numărul cererilor de plată depuse în campania 2026, cu 30.640 de solicitări. Singurul judeţ în care s-au depus mai multe cereri a fost Suceava, cu 37.062, în timp ce după Bihor au urmat Maramureş, cu 29.586, Dolj, cu 27.570, şi Cluj, cu 26.349.
La nivel naţional, APIA a înregistrat 671.334 de cereri de plată, pentru o suprafaţă totală declarată de 9.766.322 hectare.
