Primăria Oradea a recepţionat lucrările de reabilitare a Bastionului Crăişorul din Cetate, investiţie de circa 18 milioane lei, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Crăişorul este primul dintre cele cinci bastioane ale Cetăţii decopertat complet de la înălţimea zidului până la nivelul original de călcare.
10.500 metri cubi de pământ
Bastionul Crăişorul a fost construit între anii 1569 şi 1570, în timpul principelui Ioan Sigismund, de la care i se trage şi numele.
Din valoarea totală a proiectului PNRR, circa 10 milioane lei au reprezentat finanţare europeană, iar diferenţa a fost suportată de municipalitatea orădeană.
„Prin acest proiect au fost scoase la lumină aceste minunăţii pe care le vedeţi aici", a declarat primarul Florin Birta, în cadrul unei conferinţe de presă organizate miercuri în Cetatea Oradea, cu ocazia recepţionării lucrărilor.
Potrivit directorului adjunct al Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Mihaela Neag, manager de proiect, de pe suprafaţa de aproximativ 1.700 mp a bastionului constructorii au fost nevoiţi să evacueze 10.500 mc de pământ. Cantitatea echivalează cu încărcătura a circa 500 de camioane.
Apostoli şi ghiulele
Lucrările, desfăşurate sub supraveghere arheologică permanentă, au scos la lumină obiecte din sticlă, pipe turceşti, ceramică veche, numeroase elemente de piatră provenite din vechea catedrală gotică şi două statui.
„Cea mai spectaculoasă descoperire este una dintre statuile apostolilor care au susţinut coloanele altarului fostei catedrale gotice", a spus Mihaela Neag.
Una dintre statui, căreia îi lipsesc capul şi membrele, a fost scoasă din zid. Cea de-a doua a fost lăsată în locul în care a fost găsită, sub drumul de rond.
„Nu am dislocat-o, pentru că specialiştii muzeului se gândesc cum să o pună în valoare. Este posibil să rămână acolo, pentru a se vedea exact elementele care au fost folosite la construcţia bastionului", a explicat Neag.
Cu ocazia lucrărilor, arheologii au identificat şi un zid necunoscut până acum, despre care specialiştii cred că a aparţinut fostului palat princiar. „Nu ne-am aşteptat, pentru că nu se cunoştea exact amplasamentul zidurilor", a spus managerul de proiect.
În plus, în zidul bastionului au fost descoperite cel puţin două ghiulele din fier înfipte în piatră (foto jos), cel mai probabil din timpul unuia dintre multele asedii ale fortificaţiei.
Cu cărămidă veche
Lucrările de reabilitare au presupus consolidarea zidurilor şi cazematelor, refacerea bolţilor şi restaurarea zidăriei, inclusiv cu cărămizi vechi recuperate. „Pentru refacerea zidăriei am achiziţionat cărămidă veche din toată ţara", a spus Ioana Bob, manager de lucrări din partea executantului Selina.
Constructorii au lucrat după planurile fortificaţiei, unele datând şi din anul 1500, pentru a-i restabili aspectul original. A fost refăcut, din fier şi sticlă, inclusiv drumul de rond de pe marginea zidului, pe care patrulau gărzile şi a cărui pasarelă s-a prăbuşit în mai multe zone.
Coborârea la cota originală a impus şi rezolvarea evacuării apei. După atingerea nivelului iniţial, constructorii au săpat încă 1,5 metri pentru realizarea straturilor de drenaj, astfel încât apa de ploaie să se poată scurge prin straturile amenajate.
Reabilitarea fortificaţiei a necesitat foarte multă muncă manuală. „La monumentele istorice este nevoie de multă migală şi de foarte multă atenţie la fiecare element în parte", a declarat Beniamin Rus, administratorul grupului de firme Selina.
Pregătit pentru evenimente
În urma reabilitării bastionului, în interiorul lui a fost amenajată o platformă multifuncţională cu o suprafaţă de circa 1.500 mp, unde vor putea fi organizate evenimente.
„Acest bastion va intra, la fel ca restul cetăţii, în circuitul turistic, sub administrarea Asociaţiei pentru Promovarea Turismului. APTOR va organiza, aşa cum ne-a obişnuit până acum, tot felul de evenimente pentru orădeni şi pentru cei care vizitează oraşul", a spus Birta.
Pentru buna desfăşurare a acestora, în cadrul proiectului municipalitatea a achiziţionat şi un ecran de mari dimensiuni pentru proiectarea de imagini şi o scenă pentru spectacole, folosită deja la Festivalul Medieval organizat în Cetate.
25 milioane euro
Potrivit evidenţelor municipalităţii, până în prezent Primăria Oradea a investit circa 25 milioane euro în restaurarea fortăreței. „Dacă Cetatea Oradea arată astăzi aşa, acest lucru se datorează în principal fondurilor europene", a declarat primarul Florin Birta.
Chiar şi aşa, municipalitatea mai are de reabilitat în incinta Bastionul Aurit, Bastionul Roşu şi trei curtine, adică zidurile de legătură dintre bastioane.
„Vom începe să elaborăm documentele necesare pentru următoarea etapă de finanţare, care începe din 2028. Mai devreme de 2030 nu cred că vor putea începe lucrările", a apreciat Birta.
Contractul de finanţare pentru reabilitarea Bastionului Crăişorul a fost semnat în 2022, iar proiectarea şi execuţia au revenit grupului de firme Selina.
Termenul final al finanţării este 31 august 2026, iar lucrările au fost recepţionate înainte de expirarea acestuia deși cercetările arheologice impuse de descoperirile din bastion au prelungit execuția.
