Ce a creat natura a distrus omul! Rezervația naturală Pețea din Băile 1 Mai, cu „inima” în lacul Ochiul Mare, pare că nu mai are nicio șansă se revină la viață.

Deși este rezervație științifică din 1932, lacul unde coexistau trei specii unice, nufărul termal, melcul relict Melanopsis Parreyssi şi peștele roşioara lui Racoviţă, a dispărut. La fața locului, dezastrul ecologic este limpede: zona este acum cât se poate de uscată, fără să mai aibă nimic unic și special.

Întâi a fost înghețul

În 2011, Muzeul Țării Crișurilor, pe-atunci custode al rezervației, atrăgea atenția că apa din lac a înghețat, semn că izvorul termal subteran nu mai alimenta acviferul. Lacul a fost umplut artificial cu apă termală adusă dintr-un foraj, dar soluția a fost provizorie.

Specialiștii Muzeului au spus de la bun început că rezervația este în pericol din cauza consumului prea mare de apă geotermală, explicat nu doar prin furt de apă geotermală în vilele și pensiunile din stațiuni, ci și prin consum irațional în forajele legale. Mai precis, că Agenția Națională de Resurse Minerale a permis să se scoată mai multă apă decât avea zăcământul capacitatea să refacă, fără să oblige la reinjectarea ei.

„Învierea” din pandemie

Doar iubitorii naturii s-au agitat, în timp ce autoritățile n-au mișcat un deget. În 2014, lacul a secat de tot, iar odată cu apa au dispărut semințele de nufăr şi exemplarele de roșioară şi de melc termal „refugiate” pe fund. Melcul a dispărut definitiv, în timp ce nufărul termal mai înflorește în bazinele Universității din Oradea, unde a fost înmulțit de cercetători, iar roșioara lui Racoviță înoată în acvariile MȚC.

În ultimul deceniu, nu s-a schimbat mare lucru. Autoritățile au pretins că au blindat câteva foraje ilegale, dar fără efect. Singurul moment când lacul a reapărut a fost în 2020, anul de debut al pandemiei, când brusc Ochiul Mare a acumulat apă termală. Dacă robinetele au fost oprite, natura și-a văzut de treabă...

Mai secat ca oricând

Acum, soarta rezervației pare pecetluită: lacul secat a fost năpădit de buruieni, unele înalte de peste 1,5 metri.

„Noi am încercat să decolmatăm izvorul, dar am ajuns la un strat de rocă ce nu putea fi străpuns”, spune primarul din Sânmartin, Cristian Laza (foto). Altfel spus, nivelul apei din izvor a coborât mai jos ca oricând.

În afara primăriei comunale, nimeni nu mai poartă grija rezervației. Teoretic, ea este în administrarea Direcției Județene de Mediu, în care s-au comasat Agenția pentru Protecția Mediului și cea pentru Arii Naturale Protejate. O administrare mai degrabă formală, pentru că noua instituție se rezumă să analizeze solicitări care privesc ariile protejate. În plus, dacă ar fi să fie onești, funcționarii ar trebui să scrie negru pe alb că rezervația Pețea nu mai există, ceea ce ar face ca România să riște sancțiuni din partea UE.

Nici pârâul nu mai e!

Primăria Sânmartin a câștigat o finanțare pentru amenajarea unei promenade pe malurile Peței în Băile 1 Mai, până la fostul lac. Numai că, în afară de o plimbare în aer liber, oamenii n-ar putea să se bucure de altceva. Nici pârâul nu mai curge!

geologul pensionar Gábor Paál„Dacă vrem să fim corecți, nici Peța nu mai există, degeaba se numește așa acel curs de apă. Oficial, Peța izvorăște din lacul din Băile 1 Mai, care nu mai există. Ceea ce ajunge în Oradea este apă deversată din ștrandurile, piscinele, bazele de tratament, pensiunile din cele două Băi”, spune geologul pensionar Gábor Paál (foto). Între anii 1970-1990, a luat parte la numeroase cercetări complexe privind explorarea acviferelor termale din zonă și, explică el, încă de atunci a fost clar că zăcământul se va goli dacă nu va fi bine gestionat.

Exploatare fără reinjectare

„Numărul necunoscut de puțuri ilegale nu este singura cauză a catastrofei ecologice”, zice acum Paál. În opinia sa, zăcământul a fost supra-exploatat, inclusiv prin faptul că apa forată nu a fost reinjectată. „Sunt mai mulți vinovați, dar autoritățile pun totul pe seama secetelor, care au fost de secole, cu sutele, fără să sece izvorul din Ochiul Mare”. În timp, este convins Paál, vor seca și forajele, iar viitorul stațiunilor va fi incert.

De acest deznodământ se tem și privații. SC Turism Felix, compania care administrează mai multe hoteluri termale din Băi, a comandat un studiu privind zăcământul de apă termală, ale cărui concluzii încă nu se cunosc. Neoficial, cercetarea ar demonstra că zăcământul de sub Sânmartin s-a micșorat după ce, în primăvară, Primăria Oradea a extins încălzirea cu apă geotermală în cartierul Nufărul, semn că acviferele comunică. Asta înseamnă că nu doar Sânmartinul ar putea rămâne fără această resursă, ci și Oradea...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!