În luna iulie arătam că vor interveni modificări importante în privinţa infracţiunii de viol, începând cu luna ianuarie 2024. În concret, prin Legea nr. 217/2023, infracţiunea de act sexual cu un minor se "transformă" în infracţiunea de viol dacă este comisă de un major împreună cu un minor sub 16 ani, iar diferenţa de vârstă între cei doi este de minimum 5 ani.

Chiar dacă autorităţile statului român s-au comportat exemplar în cazul acestei modificări legislative, prin faptul că au promovat în toată media această modificare legislativă (se aud avertizări la toate posturile TV şi radio, spre exemplu), se poate ivi o problemă tocmai din pricina Avocatului Poporului.

În concret, deşi legea este publicată în Monitorul Oficial încă din 11 iulie 2023 şi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, Avocatul Poporului a înţeles să o atace la Curtea Constituţională, direct cu excepţie de neconstituţionalitate, doar la data de 5 octombrie 2023. Practic, garantul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului şi instituţia birocratică pe care o conduce au avut nevoie de aproape trei luni pentru a observa că legea ar părea neconstituţională.

În excepţia de neconstituţionalitate depusă la CCR, se aduc critici de neconstituţionalitate diferenţei de vârstă de până în 5 ani, care, în opinia Avocatului Poporului, ar face ca multe persoane să scape de răspundere pe de-o parte, iar pe de altă parte ar prezuma consimţământul pentru un act sexual la un minor de 13 ani şi o lună cu un major de 18 ani.

Dincolo de faptul că motivarea excepţiei şchioapătă din perspectiva unei minime cerinţe de calitate juridică la nivelul unei instituţii precum Avocatul Poporului, problema practică este alta. Ce se întâmplă dacă prevederea este declarată neconstituţională după ce toată România a auzit în mass-media încontinuu, de trei luni (posibil patru sau cinci cel puţin, până la soluţionarea excepţiei), că diferenţa de vârstă de sub 5 ani exonerează majorul de răspunderea pentru viol?

Nu vreau să mă gândesc ce se întâmplă dacă legea este declarată neconstituţională după ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2024...

Şi toate acestea se întâmplă pentru că o instituţie finanţată din bani publici are nevoie de trei luni (în realitate intervalul e mult mai lung, fiindcă se urmăreşte şi procesul legislativ) pentru a ajunge la concluzia că o prevedere legală de o asemenea simplitate poate fi neconstituţională...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!