Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a început verificarea tezei de doctorat a directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, după apariția unor suspiciuni de plagiat. Potrivit unei dezvăluiri PressOne, șeful SPP ar fi copiat inclusiv din lucrările a trei dintre profesorii care, în 2003, au făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor.
Comisia de etică a Universității Naționale de Apărare a constituit o comisie de analiză, în urma unei sesizări privind teza lui Pahonțu, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”.
Potrivit răspunsului transmis de UNAP publicației PressOne, verificările vizează „posibile încălcări ale normelor de etică și deontologie universitară și abateri de la buna conduită în cercetare”. Termenul legal pentru soluționarea sesizării este de 45 de zile, iar hotărârea Comisiei de etică va trebui publicată pe site-ul instituției.
A copiat de la cei care l-au evaluat
Lucian Pahonțu și-a susținut doctoratul în aprilie 2003, la Academia de Înalte Studii Militare, actuala Universitate Națională de Apărare „Carol I”, sub coordonarea generalului Valentin Arsenie.
PressOne a obținut documentele privind componența comisiei care i-a evaluat teza. Din aceasta făceau parte profesorii Gheorghe Toma, Valentin Arsenie, Ioan Geantă, Tudor Cearapin și George Serițan.
Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât, potrivit analizei realizate anterior de Recorder, Pahonțu ar fi preluat fără indicarea corespunzătoare a sursei fragmente din lucrări semnate de trei dintre oamenii care i-au evaluat doctoratul: Tudor Cearapin, Gheorghe Toma și chiar conducătorul său de doctorat, Valentin Arsenie.
Este vorba despre trei volume - „Securitatea și apărarea națională a României”, „Actualitatea Strategiei” și „Managementul ordinii publice la început de secol și mileniu” - sunt aproximativ 99 de rânduri identice sau foarte asemănătoare în teza șefului SPP.
UNAP a mai precizat pentru PressOne că teza lui Pahonțu nu fusese verificată până acum cu un program de analiză a similitudinilor, în ciuda obligațiilor stabilite pentru universități printr-un ordin al Ministerului Educației din 2021.
Doctoratul a avut și o importanță semnificativă în cariera lui Pahonțu: la scurt timp după susținerea tezei, acesta a fost avansat la gradul de general, iar în 2005 a fost numit de președintele Traian Băsescu la conducerea SPP, funcție pe care o ocupă și în prezent.
Pahonțu, în centrul unui scandal mai amplu
Acuzațiile privind doctoratul sunt doar cel mai recent episod al scandalului declanșat în jurul șefului SPP.
La sfârșitul lunii august, Recorder a publicat o investigație privind trecutul militar al lui Lucian Pahonțu, dezvăluind că acesta a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990, la UM 0305 Băneasa, structură subordonată Departamentului Securității Statului.
Potrivit documentelor și mărturiilor consultate de jurnaliști, Pahonțu s-a aflat, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, în dispozitivul militar trimis în centrul Bucureștiului, în zona în care protestele împotriva regimului Ceaușescu au fost reprimate violent. Unitatea sa a fost implicată ulterior și în evenimentele din iunie 1990, când Piața Universității a fost evacuată în forță.
Pahonțu a respins acuzațiile că el sau militarii din subordinea sa ar fi participat la acte de violență, susținând că în timpul Revoluției nu a avut contact cu manifestanții, iar în zilele Mineriadei a rămas în cazarmă. Recorder a arătat însă că aceste afirmații sunt contrazise de declarații existente în dosarele Revoluției și Mineriadei, inclusiv de mărturii ale unor foști militari din unitatea sa.
Cazul a provocat controverse și după ce președintele Nicușor Dan a afirmat că informațiile prezentate de Recorder nu demonstrează că directorul SPP ar fi participat efectiv la reprimarea manifestanților și a transmis că acesta rămâne în funcție.