Peste 3.000 de certificate false de vaccinare anti-Covid cu serul Johnson & Johnson au fost eliberate unor persoane din Bihor, Satu Mare şi judeţele învecinate, care în realitate nu au fost imunizate, dar au plătit între 250 şi 300 euro pentru a avea documente cu care să poată circula în voie.
Aşa reiese din ancheta procurorilor DNA Oradea declanșată în cazul filierei de la centrul de vaccinare din Punctul de Frontieră Petea, între membrii căreia se numără cel puţin un pion din Bihor: Voichiţa Camelia Sim, asistentă medicală angajată a Direcţiei judeţene de Sănătate Publică, intermediar în afacere, pe post de „curier” al şpăgilor şi „recrutor” de clienţi.
Cum s-ar putea preveni astfel de fraude? BIHOREANUL a încercat să obţină un răspuns de la factorii locali de decizie...
Filiera de la Petea
Cazul filierei din Vama Petea care a eliberat în fals mii de certificate de vaccinare a fost făcut public marţea trecută, când procurorii DNA Oradea şi ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Bihor au declanşat mai multe percheziţii în judeţele Bihor şi Satu Mare.
În urma acţiunii, cinci persoane au fost reţinute - iar o zi mai târziu arestate preventiv - pentru fapte de corupţie şi fals: Daniela-Ioana Hoblea, asistent medical în cadrul centrului de vaccinare Petea, Marc Ilieş și Horea Buriceanu, registratori ai aceluiaşi centru, Katalina Boros, femeie de serviciu, şi Voichiţa-Camelia Sim, cea din urmă asistent medical la Direcţia de Sănătate Publică Bihor.
Cei cinci sunt acuzaţi că au pretins sume între 250 şi 300 euro de la persoane care voiau să obţină adeverinţe de vaccinare şi certificate digitale europene Covid, fără însă să le fi fost administrat vreun ser. Banii erau ceruţi de Hoblea, Ilieş şi Buriceanu prin intermediul unor persoane de încredere, cum erau Boros şi Sim, care se ocupau şi de racolarea clienţilor.
Două moduri de operare
Cei mai mulţi beneficiari nici măcar nu mergeau la Petea, trimiţând poze cu actele de identitate prin aplicaţii telefonice. Datele ajungeau la Hoblea, Ilieş şi Buriceanu, care le încărcau în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV) şi descărcau apoi adeverințele de vaccinare și, pe baza acestora, certificatele digitale europene.
Documentele erau trimise intermediarilor, care încasau şi şpăgile, predându-le apoi periodic angajaţilor centrului, mai puţin un procent din câştiguri. Iar sumele nu erau de lepădat. În condiţiile în care numărul documentelor fictive depăşeşte 3.000, la un „tarif” mediu de 250 euro, un calcul simplu arată că reţeaua a strâns din afacere peste 700.000 euro.
Escrocheria a atras atenţia autorităţilor judiciare în luna august, după ce mai mulţi beneficiari ai certificatelor false au ajuns în stare gravă la spital. În condiţiile în care protocoalele de tratament sunt diferite pentru persoanele vaccinate și respectiv nevaccinate, iar în cazul lor nu dădeau roade, unii pacienți au recunoscut că sunt, de fapt, „fals” vaccinaţi.
Pornită de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, ancheta a fost preluată ulterior de Direcţia Naţională Anticorupţie Oradea care, în urma percheziţiilor desfăşurate săptămâna trecută, a recuperat din casele suspecţilor sume uriaşe - 127.000 euro, 75.000 lei şi 1.000 lire sterline.
Filaţi şi interceptaţi
Cercetările vor fi de durată deoarece, pe lângă „numărul de persoane participante într-o formă sau alta” la afacere, procurorii DNA şi poliţiştii DGA vor trebui să identifice şi miile de beneficiari ale căror date „au fost trecute incomplet în baza de date RENV”, după cum reiese şi din încheierea de arestare cu care Tribunalul Satu Mare i-a trimis după gratii pe orădeanca Voichiţa Camelia Sim şi pe cei patru sătmăreni.
Din documentul transmis sub formă de extras BIHOREANULUI reies şi câteva amănunte până acum neştiute. Până să fie daţi în vileag, de pildă, membrii „fabricii de vaccinaţi” din Petea au fost supravegheaţi video, discuţiile telefonice le-au fost interceptate, iar în anchetă au fost incluşi şi investigatori sub acoperire, cel mai probabil în calitate de clienţi sau intermediari.
„Sunt suficiente probe”, se explică în încheierea prin care judecătorul sătmărean a apreciat ca „imperios necesar” să-i trimită pe inculpaţi după gratii, considerând că faptele lor „au un grad de pericol maxim pentru ordinea şi siguranţa publică, în actualul context”. „Au manipulat un sistem informatic cu consecinţa punerii efectiv în pericol atât a sănătăţii, a vieţii persoanelor beneficiare, dar şi a altor mii de persoane cu care aceştia intră în contact”, a argumentat magistratul.
Cel puţin în cazul angajatei DSP Bihor, care lucra la triajul epidemiologic din PTF Borş, de unde racola clienți, ancheta a avut deja repercusiuni, conducerea Direcţiei anunţând deja, miercurea trecută, că a demarat procedurile legale pentru concedierea ei.
Suspect dar confidenţial
Cazul dezvăluie vulnerabilităţi și probleme serioase în derularea procedurilor de vaccinare. Dacă într-un singur centru, deschis, culmea, abia în luna mai a acestui an, s-a înregistrat o fraudă de o asemenea întindere, care este situaţia la nivel naţional? Câţi dintre români sunt, de fapt, vaccinaţi cu adevărat, dintre cei oricum puțini cuprinși în statisticile oficiale? Cine şi cum verifică personalul din aceste centre de vaccinare?
Şi, mai ales, ce măsuri ar trebui luate pentru prevenirea unor viitoare fraude, în condiţiile în care medicii din secţiile Covid întâlnesc tot mai des cazuri de bolnavi care le şoptesc să le dea tratamentul pentru nevaccinaţi, pentru că, deşi au certificat, de fapt nu sunt? Niciun asemenea caz nu a ajuns, însă, până acum în anchetă, pentru că ele țin de „confidenţialitatea actului medical”, după cum au justificat BIHOREANULUI, asemenea medicului Raed Arafat, unii dintre doctorii în cauză.
O soluție: vaccinări filmate
BIHOREANUL a solicitat puncte de vedere şi de la autorităţi judiciare, care propun înăsprirea sancţiunilor, mergând până la excluderea din profesie a celor care comit infracţiuni în legătură cu pandemia, dar şi de la autorităţile locale implicate organizatoric în combaterea pandemiei, care ar vrea, de pildă, montarea unor camere de supraveghere în incinta centrelor de vaccinare.
O asemenea iniţiativă a avut city-managerul Oradiei, Mihai Jurca (foto), cel care administrează, logistic, aceste unităţi din oraș. „La centrul modular din Piaţa Gojdu se înregistrau, la un moment dat, şi câte 1.600 de pacienţi zilnic. Şi la un asemenea aflux, e greu ca lucrurile să poată fi supravegheate corect. Ca atare, nu puteam aştepta ca problemele să escaladeze”, spune el. Drept urmare, pe 29 octombrie, Jurca a cerut Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV) un punct de vedere cu privire la instalarea unui sistem video de supraveghere. „Ar fi nevoie de includerea în formularul de consimţământ pe care pacienţii îl semnează înainte de vaccinare şi că îşi dau acordul ca procedura să fie filmată. Formularul este unul tipizat, deci tot la Bucureşti ar trebui reglementat acest lucru”, a explicat el motivul pentru care s-a adresat forului central.
Răspunsul a venit repede, pe 1 noiembrie, doar că a fost unul „cețos”. „Vă comunicăm faptul că se aplică legislaţia în vigoare privind supravegherea video în spaţiile în care se demarează activităţi medicale cu consimţământul persoanelor. Totodată, menţionăm că este important să se prevină fraudarea procesului de vaccinare”, se arată în documentul semnat de coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, colonelul Valeriu Gheorghiţă.
Deontologie, conştiinţă, responsabilitate...
BIHOREANUL l-a interpelat pe acest subiect şi pe şeful CNCAV, în opinia căruia, însă, răspunsul este clar. „Eu am spus că există o legislaţie care trebuie respectată în spaţii unde se realizează proceduri medicale. Şi că da, trebuie făcut tot ce se poate pe plan local pentru a opri şi descuraja aceste fraude”, spune Valeriu Gheorghiţă (foto).
Pe de altă parte, zice tot el, prevenirea unor situaţii de tipul „Petea” „ţine de deontologia profesională, conştiinţa şi responsabilitatea cadrelor medicale”. „Poate că omul de rând vine şi cere unele lucruri, pentru că nu înţelege, însă personalul medical ştie foarte bine ce trebuie să facă”, susține şeful CNCAV, care contrazice şi teoria potrivit căreia medicii nu pot denunţa eventualele cazuri de fraudă: „Aici nu e vorba de divulgarea secretului profesional. Nu se discută despre starea de sănătate ori istoricul medical al unui pacient, ci despre o boală transmisibilă şi despre un om care a ascuns că este nevaccinat, contribuind la zădărnicirea combaterii bolilor”.
Cât despre modalitatea în care vaccinaţii „la chiuvetă” pot fi şterşi din baza de date şi, la o adică, să se vaccineze cu adevărat, şeful CNCAV susţine că singura modalitate e... să se autodenunţe. „Dacă ancheta penală stabileşte că numele a fost introdus fraudulos în sistem, se intră în baza de date şi se şterge”, zice Gheorghiţă. Doar că, după cum se vede în practică, împricinații sunt dispuși să o facă doar în fața morții...
FENTE DUPĂ FENTE
„Covidaţi” pentru bani
O nouă metodă de fraudă generată de pandemie, mai ingenioasă şi mai puţin periculoasă decât vaccinarea „la chiuvetă”, este atestarea în fals a infectării cu coronavirus. Ea le aduce beneficiarilor nu doar certificate verzi cu care, apoi, pot circula liber, ci şi concedii plătite.
Un asemenea fenomen a fost semnalat recent şi de BIHOREANUL, care arăta că aproximativ 80 de medici de familie din judeţ au primit gratuit de la Ministerul Sănătăţii teste rapide pentru depistarea Covid, cu care unii ar fi atestat fraudulos, în schimbul unor „atenţii”, că pacienţi din listele lor ar fi avut rezultate pozitive.
Practica a fost confirmată oficial, vinerea trecută, de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisarul şef Monica Dajbog, care a spus că se fac verificări pe această temă de către toate Direcţiile de sănătate publică. Doar că DSP Bihor nu a constatat asemenea nereguli, Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate nu a făcut vreo verificare, iar Poliţia Bihor s-a rezumat să ceară dovezi pentru cele semnalate de BIHOREANUL... de la DSP.