După investiţii fără număr şi acoperire financiară, vine chibzuinţa de musai. Pentru că România avea prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în 2021, 28,5 miliarde euro, dar de atunci guvernele au aprobat contracte de 47,4 miliarde euro, marţea trecută Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru a stabili care vor fi continuate, celelalte urmând să fie mutate pe alte fonduri europene sau pe bugetul naţional.
BIHOREANUL a încercat să afle cum stau la acest capitol principalele administraţii locale, Consiliul Judeţean, municipiile şi oraşele din judeţ. Concluzia? Bihorul scapă relativ ieftin: ar putea pierde proiecte de 285 milioane lei, sub o zecime din totalul valoric, de peste 2,6 miliarde lei.
Supracontractare la dublu
Din 2007, când România a intrat în UE, în cazul proiectelor cu fonduri europene nerambursabile statul permite o supracontractare cu 10-15% peste valoarea totală a banilor disponibili, pentru a acoperi situaţiile în care o parte a proiectelor eşuează.
În ultimii patru ani, însă, în ce priveşte proiectele PNRR, s-a ajuns la o supracontractare dublă: în 2021 s-au primit 28,5 miliarde euro (din care s-au tăiat 8 miliarde din cauza neîndeplinirii unor aşa-numite jaloane), dar s-au încheiat contracte de 47,4 miliarde euro, aşadar supracontractarea este de peste 230%.
Cum proiectele PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026, în caz contrar autorităţile fiind obligate să înapoieze banii, dar şi pentru că până la decontarea din fondurile UE finanţarea se asigură din bugetul naţional, ajuns la finele anului trecut la un deficit de 9,3%, era clar că nu toate proiectele pot fi "duse" la capăt.
Ordonanţă cu reguli
În acest context, Guvernul a adoptat OUG 41/2025 "pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării finanţate din PNRR şi din fonduri publice naţionale". Ordonanţa prevede că proiectele pentru care nu au fost lansate licitaţiile vor fi anulate, cele în faze pregătitoare vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026 dacă lucrările nu încep efectiv, iar proiectele cu un progres sub 30% vor continua doar cu aprobarea Guvernului, prin Memorandum, pe baza avizelor Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerului Finanţelor. Proiectele cu progres de peste 30% vor fi menţinute dacă există garanţia finalizării lor până la 31 august 2026, tot cu avizul MIPE şi al Finanţelor.
"Investiţiile vor continua într-o manieră planificată astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanţare proiectele care vor fi finalizate până la sfârşitul lunii august 2026. Celelalte vor fi preluate pentru a fi susţinute prin alte programe financiare, fie europene, fie din fonduri naţionale", spunea premierul Ilie Bolojan (foto) la o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România desfăşurată cu o zi înaintea adoptării OUG.
Proiectele lui Bolojan, cele mai lovite
BIHOREANUL a obţinut listele proiectelor de la cele mai importante autorităţi locale, CJ Bihor şi primăriile municipiilor şi oraşelor, constatând că administraţia cea mai afectată este chiar cea judeţeană, condusă până la finele anului trecut de Bolojan: din 17 proiecte PNRR în valoare de 381,033 milioane lei, vor fi afectate 9, în valoare totală de 138,778 milioane lei.
În cazul celorlalte 8, proiectele sunt fie finalizate, de pildă Campusul Dual din Oradea (146,183 milioane lei), fie implementarea a depăşit pragul de 30% care asigură continuarea finanţării: modernizarea Bibliotecii Judeţene (20,737 milioane lei) se încheie în două săptămâni, s-au achiziţionat 25 microbuze electrice şcolare (22,825 milioane lei), pentru 3 dintre cele 4 loturi ale proiectului de dotare a şcolilor speciale (5,723 milioane lei) bunurile sunt în curs de livrare, iar la reabilitarea Spitalului de Psihiatrie din Nucet (32,304 milioane lei) şi a trei clădiri ale DGASPC (9,509 milioane lei) progresia este tot de peste 30%.
În schimb, sunt probleme cu proiectele derulate în parteneriat cu CNAIR. Pasajul rutier pe centura Oradea la intersecţia cu centura Oşorhei (21,849 milioane lei) este sub 30%, iar cel pe DN 79 la intersecţia cu căile de acces spre centrele comerciale ERA şi OSC (25,348 milioane lei), cel pe sub centură din zona Calea Aradului (26,453 milioane lei) şi cel din strada Matei Corvin care ar lega Paleul de strada Uzinelor (28,516 milioane lei) au contracte de execuţie, dar nu au fost semnate contractele de finanţare. "Pot fi finalizate până la 31 august 2026, dar trebuie să ne asumăm acest lucru pentru a obţine avizele MIPE şi Finanţelor", spune vicepreşedintele CJ Bihor, Horea Abrudan (foto).
Într-o situaţie şi mai proastă este proiectul pasajului din Nufărul peste centură (41,823 milioane lei), necesar în proiectul tram-tren finanţat prin alt program (Transporturi 2021-2027): nu are nici contract de finanţare, nici licitaţia pentru execuţie nu e finalizată. Prin urmare, investiţia ar putea fi continuată numai cu aprobare de la Guvern prin Memorandum.
În aceeaşi situaţie sunt şi cele patru pasaje pietonale din zonele Czaran Gyula (5,721 milioane lei), Oradea Arena (6,349 milioane), Apateului (5,072 milioane lei) şi intersecţia cu DN 76 (4,459 milioane lei). Dacă Guvernul nu le va aproba, nu se ştie când şi din ce fonduri vor fi făcute.
"Vom decide să mergem mai departe"
Primăria Oradea este recordman la PNRR, cu 45 de proiecte în valoare de 1,589 miliarde lei, dintre care 7, de 111.436 milioane lei, sunt în risc de suspendare. Unele proiecte au fost finalizate, de pildă pasajul pentru centrul intermodal din Şoseaua Borşului (68,087 milioane lei), iar altele pot fi continuate fără probleme fiindcă sunt la peste 30% execuţie, cum ar fi achiziţia de tramvaie (93,728 milioane lei), consolidarea Bastionului Crăişorul din Cetate (16,427 milioane lei), dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor (34,456 milioane lei), modernizarea şi dotarea secţiei ATI Neonatologie (26,410 milioane lei) ori eficientizarea energetică a şcolii Octavian Goga (12,175 milioane lei).
Pentru proiectele sub 30%, spune primarul Florin Birta (foto), municipalitatea îşi va asuma finalizarea la termen pentru a obţine avizele de la MIPE şi Finanţe, în această categorie fiind construirea noului spital de Infecţioase (672,473 milioane lei), renovarea energetică a Primăriei (39,187 milioane lei), a 7 blocuri (19,473 milioane lei), Maternităţii (27,854 milioane lei), Colegiului Gojdu (57,696 milioane lei), a Liceului Iosif Vulcan (43,443 milioane lei), Liceului de Arte (36,141 milioane lei) şi a altor unităţi de învăţământ (229,683 milioane).
"Probleme avem cu câteva proiecte unde nu există contracte de execuţie şi este obligatoriu Memorandum în Guvern pentru a le continua", spune primarul. Este vorba de amenajarea a 45 de staţii de încărcare a vehiculelor electrice (14,068 milioane lei), reabilitarea energetică a 14 blocuri (55,776 milioane lei), unde licitaţiile sunt în curs, a şcolii Oltea Doamna (30,140 milioane lei), unde licitaţia e contestată, şi a unei clădiri din strada Stănişoarei a Colegiului Eminescu (2,023 milioane lei), pentru care la cele două licitaţii nu s-a prezentat nicio firmă. "Cred că, cel puţin în ce priveşte reabilitarea blocurilor, vom decide să mergem mai departe cu investiţiile, chiar dacă va trebui să plătim din bugetul nostru", spune Birta.
Fără riscuri
Primăria Aleşd are 7 proiecte PNRR în valoare de 45,497 milioane lei şi, potrivit primarului Ioan Todoca (foto), "nici unul nu este în risc de suspendare", toate fiind în stadii mult peste 30%. De exemplu, eficientizarea energetică a spitalului (4,206 milioane lei) este la 98%, cea a Colegiului Al. Roman (9,729 milioane) la 75%, a unei grădiniţe (7,650 milioane) la 70%, a Primăriei (2,667 milioane lei) la 50%, iar consolidarea Cetăţii Piatra Şoimului (12,477 milioane lei) la 40%.
Tot în siguranţă sunt cele 5 proiecte ale primăriei Vaşcău, în valoare totală de 9,104 milioane lei, două fiind finalizate (dotare unităţi de învăţământ - 632.594 lei şi construire insule ecologice- 67.457 lei), iar celelalte în stadii de peste 30%: piste pentru biciclete (1,171 milioane lei) - 99%, renovarea energetică a unui bloc (2,835 milioane lei) - 97%, a şcolii Nicolae Bogdan (4,399 milioane lei) - 36%.
Piste în suspensie
În Salonta sunt 16 proiecte PNRR, de 166,613 milioane lei. Unele au fost finalizate, cum ar fi renovări de clădiri (32,636 milioane lei), altele sunt la peste 30%, de pildă reabilitarea Colegiului Teodor Neş şi a Liceului Tehnologic nr. 1 (14,404 milioane). Alte două proiecte, în valoare de 87,044 milioane lei, sunt sub acest prag - unul pentru piste de biciclete (70,158 milioane), celălalt pentru extinderea canalizării pe 16 străzi (16,886 milioane lei), astfel că vor avea nevoie de avize ministeriale.
În Nucet, primăria are 25 de proiecte în valoare de 51,757 milioane lei, dintre care 5, în valoare de 19,228 milioane lei, fiind sub 30%, sunt pasibile de suspendare: pentru reabilitarea a două blocuri (6,424 milioane lei) şi a casei de cultură (3,631 milioane lei), precum şi pentru o pistă de biciclete (7,029 milioane lei).
Cel mai probabil, proiectul pistei din Beiuş (13,036 milioane lei) şi al celei din Marghita (2,929 milioane) vor fi suspendate fiindcă nu sunt finalizate licitaţiile, iar în cazul Primăriei Ştei, care are 17 proiecte de 57,341 milioane lei, unul singur, pentru un centru destinat persoanelor vârstnice (3,865 milioane lei), unde stadiul de execuţie este sub 30%, va necesita avizarea de către MIPE şi de Finanţe pentru a continua. Ceea ce, speră edilul Iulian Balaj, nu va fi o problemă, de vreme ce primăria a dovedit că respectă termenele de finalizare. Dar nu e la fel peste tot...
FIRME ÎNCURCATE
Garanţii bancare blocate
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat după adoptarea OUG 41/2025 că "nu reziliem contracte de lucrări şi nu închidem şantiere", însă asta nu înseamnă că firmele implicate în unele proiecte nu sunt afectate. Mai precis, cele care au câştigat licitaţii, dar nu ştiu dacă şi când vor începe lucrările.
Un exemplu este cel al asocierii Selina - Drum Asfalt, care, după ce a câştigat licitaţia pentru cele două pasaje de pe DN 79, a constituit garanţii bancare pentru bună execuţie. "Am pus în bănci cam 3 milioane de euro", spune proprietarul grupului Selina, Beneamin Rus, care speră ca proiectele să primească undă verde deoarece, susţine el, pot fi finalizate până anul viitor în august.