Cinci polițiști de frontieră din PTF Borș, acuzați că „taxau” șoferii de TIR pentru a le facilita trecerea graniței, au ajuns în fața instanței în vara lui 2022, sub acuzația de luare de mită.
Agenții luau bani pentru a închide ochii la verificări, pentru a scurta timpii de așteptare și a permite șoferilor să treacă peste rând, arată rechizitoriul Parchetului Bihor, care a coordonat ancheta. Suspecții fuseseră prinși ca-n filme: investigatori sub acoperire ai Direcției Generale Anticorupție s-au infiltrat ca șoferi de camion și i-au înregistrat pe frontieriști în „acțiune”.
Cu toate acestea, procesul s-a încheiat înainte de a începe. BIHOREANUL a descoperit că dosarul a fost respins de judecătorii Curții de Apel Oradea, care au desființat toate probele. Motivul? A fost provocare, consideră magistrații, ca și cum șpăgarii erau forțați să ia mită. Cert e că, în lipsa dovezilor, achitarea inculpaților devenea inevitabilă, așa că anchetatorii au cerut returnarea dosarului...
Vamă sub asediu
BIHOREANUL a relatat pe larg despre descinderile polițiștilor DGA și ale procurorilor Parchetului Bihor care, pe 7 decembrie 2021, au paralizat activitatea în Borș. Traficul a fost blocat (foto), birourile și gheretele percheziționate, iar șase agenți reținuți 24 de ore pentru luare de mită.
Ancheta a fost declanșată în urma unei sesizări din oficiu a ofițerilor DGA și a unor denunțuri înregistrate la Parchet. Verificările au scos la iveală o corupție aproape generalizată în PTF Borș, în special în rândul polițiștilor de frontieră responsabili cu verificarea transportatorilor de mărfuri.
Potrivit anchetatorilor, ca să evite cozile la intrarea în PTF Borș, TIR-iștii erau direcționați chiar de polițiștii de frontieră pe drumul comunal din sat, deși indicatoarele rutiere limitau accesul la vehicule de maximum 5 tone. Odată intrați peste rând în PTF, șoferii erau „taxați” înainte de a fi lăsați să treacă, cu sume între 50 de lei și 100 de euro.
Pentru a-i dovedi, doi ofițeri DGA, deghizați în șoferi profesioniști, au devenit investigatori sub acoperire. Luni întregi au lucrat la o firmă de transport sub alte identități, efectuând curse externe pentru a documenta corupția din Poliția de Frontieră.
„Taxe” frontierești
Câteva luni mai târziu, pe 22 septembrie 2022, dosarul era trimis în fața instanței cu 5 inculpați: Ionel Clejan, Gabriel Albinaru, Lucian Stoica, Remus Fofiu și Gheorghe Pirtea, toți acuzați de luare de mită. Unul singur dăduse declarații în timpul anchetei, negând că ar fi luat mită, ceilalţi au uzat de dreptul la tăcere.
Rechizitoriul arăta că investigatorii sub acoperire au documentat luni de zile activitatea poliţiştilor de frontieră ca să demonstreze că luarea de mită era o cutumă. Cei 5 au fost înregistrați audio-video luând șpăgi, în circumstanţe descrise amănunţit. De pildă, pe 11 martie și 6 mai 2021, când agentul-șef Ionel Clejan „a pretins și primit” câte 50 de lei de la investigatorul sub acoperire de camionagiu, pentru a-i scurta așteptarea, ori pe 19 aprilie, când aceeași sumă a fost cerută și de agentul-șef principal Gabriel Albinaru.
Pe 13 mai, agentul-șef principal Lucian Stoica a primit 100 de euro pentru a nu înregistra un pasager, evitând astfel carantinarea acestuia, fiind pandemie de Covid. Pe 8 iunie, agentul Remus Fofiu a cerut 60 de euro pentru a nu controla toate documentele de transport, iar pe 16 iunie agentul-șef Gheorghe Silviu Pirtea a luat 60 de euro pentru același „serviciu”.
Procurorii au subliniat că investigatorii au înregistrat totul și că polițiștii au pretins șpăgi fără a fi provocați. Este un detaliu esențial deoarece, potrivit legii, „este interzis organelor judiciare să provoace o persoană să săvârșească o faptă penală în scopul obținerii unei probe”. Concluzia anchetei? La PTF Borș „corupția devenise endemică”.
Negocieri sub acoperire
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bihor, unde a ajuns în Camera preliminară pe 27 septembrie 2022, pentru verificarea legalității anchetei și a probelor strânse de procurori.
Avocații frontieriștilor au acuzat din start o provocare judiciară, susţinând că anchetatorii ar fi urmărit „mituirea cu orice preț” și ar fi acționat la întâmplare. Judecătoarea Crina Muntean a respins teoria, considerând că probele indică o „suspiciune rezonabilă privind săvârșirea faptelor” și că metodele utilizate de investigatori au respectat procedura legală, argumentând, pe 12 iulie 2023, pe 130 pagini, că probele erau valabile și procesul putea avea loc.
Judecătoarea a detaliat mai multe fapte surprinse de anchetatorii sub acoperire, între care, de exemplu, și pe cea din 8 iunie 2021 al cărei „erou” a fost agentul Remus Fofiu. „Investigatorul l-a întrebat (n.r. - pe polițistul de frontieră) dacă două bancnote de 20 sunt bune, iar acesta a întors dezaprobator capul spre dreapta și și-a pus mâna în cap. Investigatorul i-a spus să aștepte, apoi a scos din portofel 60 de euro, i-a pus în scrisoarea CMR (îndoită), și i-a înmânat polițistului de frontieră”, consemnează decizia Tribunalului.
„Nu văd nimic”
Un alt caz explicat de judecătoarea de cameră preliminară este cel din 16 iunie 2021, cu protagonist agentul-șef Gheorghe Pirtea, care a primit 80 de euro pentru a permite trecerea unui TIR încărcat cu bile din plastic, produse care, în funcție de clasificare, puteau fi considerate deșeuri. Polițistul l-a oprit pe șofer, solicitându-i un document specific, așa-numita „Anexă 7”, și l-a avertizat că fără acesta ar putea aștepta ore întregi sau chiar să fie întors din drum.
Camionagiul a întrebat dacă „se poate face cumva” să treacă mai repede, iar polițistul, fără să ceară mita în mod direct, i-a sugerat să „se gândească bine”. Înțelegând aluzia, șoferul a pus 40 de euro în document și i l-a înmânat. Polițistul a verificat suma, dar n-a fost mulţumit: „Nu văd nimic”, i-a spus şoferului, care a mai pus încă 40 de euro. Abia atunci Pirtea i-a permis să plece.
Potrivit judecătorului, acest dialog demonstrează că polițistul de frontieră a creat artificial o problemă pentru a determina șoferul să-i dea mită, iar pentru că suma oferită inițial nu l-a satisfăcut, a cerut și a primit mai mult.
O provocare
La Curtea de Apel Oradea, însă, cazul a luat o întorsătură neașteptată. Completul format din judecătorii Delia Udroiu și Constantin Manoliu, care au analizat dosarul în camera preliminară, a decis pe 30 decembrie 2024 că ancheta nu a fost „o investigație obiectivă a unor fapte de corupție deja existente”, ci... o provocare polițienească.
În motivare, cei doi au susținut că, în 7 luni de investigație, „nu a fost identificată nicio dovadă că inculpații erau predispuși la corupție”, dar cu toate acestea „investigatorii au insistat, oferind bani polițiștilor fără ca aceștia să îi ceară explicit sau implicit”. Pe scurt, cei doi judecători au hotărât că metoda a depășit limitele unui proces penal echitabil, fiind „neloială și inacceptabilă”.
„Forţaţi” să ia şpagă!
Practic, judecătorii Curții de Apel i-au transformat pe polițiștii șpăgari din inculpați în... victime, susținând că investigatorii „au pus banii la vedere, sugerând implicit că trebuie acceptați”. „Au apelat la rugăminți și scenarii prin care le-au indus (n.r. - frontieriștilor) ideea că, fără mită, ar putea cauza prejudicii grave investigatorului”, arată hotărârea lui Udroiu și Manoliu, care interpretează pe dos exemplele din hotărârea semnată de judecătoarea Crina Muntean de la Tribunal.
Concret, în cazul lui Fofiu, în timp ce prima instanță a notat nemulțumirea polițistului față de suma primită, Curtea a adăugat că momentul luării șpăgii apare doar în procesul verbal întocmit de investigator, nu și în filmare, deși în realitate filmarea există la dosar și susține acuzarea. La fel este absolvit și Pirtea, care nu a primit șpaga până când suma nu a fost „corectă”, pe motiv că nu ar exista nicio dovadă că ar fi cerut explicit bani.
Consecința? Toate probele obținute sub acoperire au fost declarate absolut nule și excluse din dosar. Iar acuzațiile s-au năruit.
BLOCAJ. Mai bine de un an au strâns probe polițiștii Anticorupție pentru a demonstra corupția din PTF Borș, înainte de a-i ridica pe suspecţi. Tot efortul a fost în zadar. Judecătorii au anulat probele, așa că procurorii au rămas cu mâinile goale. Șpăgarii? Au scăpat!
Victime ale „sistemului”
Întrebarea la care judecătorii Curții nu răspund e simplă: de ce, dacă frontieriștii au fost „hărțuiți” cu șpăgi de investigatorii sub acoperire, niciunul nu a denunțat tentativa de mituire? Căci nici măcar unul nu s-a opus, nu a refuzat șpaga și nu și-a alertat superiorii, deși toți au fost instruiți în acest sens. Niciunul nu a cerut ajutor, în schimb toți au luat banii.
Cert e că toată munca anchetatorilor a fost aruncată, pur și simplu, la gunoi. Luni de filaje, audieri și mii de pagini de procese-verbale au fost șterse din condei de doi judecători „înțelegători”. Situație în care, pe 14 martie, după ce aceștia și-au motivat hotărârea, procurorii au cerut să le fie returnat dosarul. Fără probe, e de așteptat ca acesta să fie sortit clasării. Iar şpăgarii să devină, la fel ca alții, victime ale „sistemului”, adevărați eroi!
CORONAŞPĂGARII
Proces fără grabă
După ce dosarul celor 5 polițiști de frontieră acuzați de mită a fost returnat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, singurul proces rămas pe masa instanțelor, legat de corupția din PTF Borș, este cel al lui Munteanu Matei și Viorel Chiş (foto). Cei doi au fost trimiși în judecată în vara lui 2020, tot în urma unei anchete derulate de Parchetul Bihor şi ofiţerii DGA, fiind acuzați că „taxau” românii întorși acasă în pandemia de Covid.
Frontieriștilor li s-a imputat că au înregistrat drept şoferi profesionişti un grup de 7 „stranieri” întorşi din Germania, aşa încât să evite carantina, deşi nu aveau documente de la vreun angajator, unul nu avusese niciodată permis auto, iar altul îl avea anulat. În schimbul acestui „serviciu”, Matei ar fi primit 200 de euro, conform anchetatorilor.
În total, cei doi polițiști sunt acuzaţi de 27 de fapte penale. Lui Matei i s-au reţinut câte 4 infracțiuni de luare de mită, zădărnicirea combaterii bolilor, instigare la fals în declarații și 3 infracțiuni de fals informatic. Lui Chiş, anchetatorii i-au imputat câte 3 infracţiuni de abuz în serviciu, fals informatic, zădărnicirea combaterii bolilor şi instigare la fals în declaraţii.
Procesul este tergiversat, astfel că şi în prezent, la 5 ani de la trimiterea în judecată, se află pe rolul Tribunalului Bihor.