Armata a deschis, la Oradea, un „front”. Nu se aud focuri de armă, nu se văd blindate, nu se ridică fum. În loc de cartușe, se „trage” cu articole de lege, iar liniile de atac sunt desenate pe hărți cadastrale.
Conflictul se poartă, de fapt, în sala de judecată, unde Ministerul Apărării Naționale cere să i se confirme dreptul de proprietate asupra unui teren care cândva avea destinație militară și a cărui suprafață a fost, în timp, fragmentată și trecută parțial în alte regimuri de proprietate.
Pe lista „combatanților” se află persoane fizice, firme, Primăria Oradea și chiar Statul Român, prin Ministerul Afacerilor Interne, care s-ar fi împroprietărit fără drept pe părţi din „obiectivul militar”.
De la cazarmă la cartier
Suprafața ajunsă „casus belli” are, potrivit MApN, aproximativ 1,64 hectare și este situată în cartierul Ioșia, fiind delimitată de străzile Calea Aradului, Alexandru Roman, Vlădeasa și Traian Blajovici. Perimetrul a făcut parte dintr-un ansamblu militar mult mai extins: în total, Armata a deținut aici obiective întinse pe circa 3,5 hectare.
De-a lungul timpului, complexul militar a purtat mai multe denumiri. A fost cunoscut inițial drept Cazarma „Principele Mircea” Oradea, apoi Cazarma „Alexandru Ioan Cuza”, pentru ca ulterior să apară în documentele militare sub indicativul Cazarma 1188.
Imobilul a intrat în patrimoniul Armatei în 1938, în baza unui decret regal. După al Doilea Război Mondial și în perioada regimului comunist, destinația sa a început să se modifice parțial. Astfel, o parte din proprietăți - care includea mai multe pavilioane de locuit, un punct de control și terenurile aferente - a fost predată în 1960 administrației locale și transformată în locuințe, ulterior vândute. Pe alte suprafețe din fostul perimetru militar au fost construite sediul Poliției Municipiului Oradea și centrul comun de urgență 112, obiective care funcționează în zonă și în prezent.
Nu „pușcă” cifrele
Ministerul Apărării susține că, potrivit documentelor istorice și actelor de predare-primire, suprafața care ar fi trebuit să rămână în administrarea sa este de aproximativ 1,64 hectare. În evidențele cadastrale actuale, însă, mai figurează cu doar 1,4 hectare, ocupate de baza sportivă a UM 01232 (foto sus), diferența fiind ocupată de proprietăți private - locuințe, sedii de firme și alte construcții - întabulate pe numele unor persoane fizice și juridice. Pe unul dintre colțurile acestui perimetru se află inclusiv o parte din parcarea Poliției Municipale (foto jos).
Printre proprietățile private identificate pe terenul în dispută se găsesc și imobile aparținând unor firme precum Furic Com SRL şi Termopro Edil SRL, în cea din urmă fiind asociat Ciprian Blejan, consilier județean AUR.
Cum s-a ajuns aici? Potrivit acțiunii înaintate de MApN Tribunalului Bihor, problema a apărut odată cu vânzarea către chiriași a locuințelor și cu actualizările succesive ale evidențelor cadastrale. În lipsa unei dezmembrări clare a terenului, locuințele au fost înscrise în CF pe cote-părți dintr-o suprafață mai mare, care ar fi trebuit să rămână, cel puțin parțial, domeniu public de interes național, cu destinație militară. Cu alte cuvinte, proprietatea privată și cea a statului au ajuns să se suprapună în acte.
Cadou de Sărbători
În prima fază, Ministerul a încercat să lămurească situaţia adresându-se Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor care, însă, a refuzat să facă menţiunile în cărţile funciare ale imobilelor, pentru că situația din acte era prea încâlcită. Prin urmare, singura cale rămasă pentru a „curăța” evidențele cadastrale a fost deschiderea unui proces.
Așa s-a ajuns la dosarul aflat acum pe rolul Tribunalului Bihor, un „război” juridic în care MApN se luptă, în total, cu 21 proprietari de locuințe, două firme și trei entități publice. Pe lângă persoane fizice și societățile comerciale, în proces apar Primăria Oradea, Statul Român prin MAI (pentru terenul ocupat de parcarea Poliției Municipiului) și tot Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
Prezența acestuia din urmă este necesară pentru că, din punct de vedere legal, Ministerul Apărării este doar administratorul terenului, în timp ce proprietarul de drept este Statul Român, reprezentat juridic de Finanțe, care gestionează inventarul bunurilor din domeniul public, iar orice modificare a situației juridice a terenului trebuie reflectată oficial în evidențele sale.
Începe procesul
La solicitarea BIHOREANULUI, reprezentanții Primăriei și cei ai Inspectoratului de Poliție Bihor au evitat comentariile, susținând că, în opinia lor, miza procesului este una strict juridică, legată de corectarea actelor și de clarificare a limitelor de proprietate. În fond, cele două instituții nu au nimic de pierdut, căci terenurile ocupate de clădiri administrative vor rămâne oricum la acelaşi stăpân: Statul Român.
În schimb, pentru proprietarii de locuințe și firme, procesul vine cu o temere profundă, și anume că bucăți din proprietățile pentru care au muncit și au plătit ani la rând, adesea prin credite, ar putea fi pierdute fără ca ei să fi greșit cu ceva.
Procesul va începe abia în luna mai, iar până la un verdict definitiv se anunță o confruntare de durată, purtată între dosare, hărți și expertize. Deci, „frontul” rămâne deschis...