Informaţii interesante au fost scoase la iveală de un studiu sociologic, lansat miercuri, ce vizează identificarea rezultatelor fondurilor de coeziune în două regiuni ale României (Nord-Est şi Nord-Vest) şi informarea publicului cu privire la impactul fondurilor de coeziune asupra vieţii cetăţenilor. Datele arată că în cele două părți ale țării PIB-ul a crescut datorită infueiei de bani europeni, dar semnalează și diferențele între regiuni.
Comparație între regiuni
Studiul, realizat de Cult Market Research în cadrul proiectului "EU COHESION FUNDS - IMPACT ON PEOPLE’S LIVES", a fost lansat miercuri, 30 martie 2022, într-o conferinţă online.
"Cercetarea sociologică vizează identificarea rezultatelor fondurilor de coeziune în două regiuni ale României (Nord-Est şi Nord-Vest) şi informarea publicului cu privire la impactul fondurilor de coeziune asupra vieţii cetăţenilor", arată un comunicat al Freedom House, lider de proiect.
La prezentarea studiului au participat Gabriel Lupu (Partener Cult Market Research), alături de reprezentanţii ADR-urilor din cele două regiuni, Vasile Asandei (ADR N-E) şi Ovidiu Mărginean (ADR N-V), iar jurnaliştii Dan Simai (BIHOREANUL) şi Claudiu Raus (redactor-şef adjunct Ziarul de Iaşi) au prezentat două dintre studiile de caz.
Redactorul BIHOREANULUI a vorbit despre Aquaparkul Nymphaea din Oradea, ca studiu de caz în regiunea de Nord Vest. Cea mai mare investiţie publică de profil din România, în valoare de 22 milioane euro, aceasta aduce oraşului sute de mii de vizitatori anual. Construit cu cofinanţare europeană pe amplasamentul vechiului ştrand municipal, aquaparkul a produs în ultimii 5 ani venituri de peste 17 milioane de euro şi un profit de peste 7 milioane euro, care a fost reinvestit în finanţarea de parcări supraetajate şi urmează să acopere şi costurile pentru construirea unui hotel.
Citiţi detalii pe această temă în articolul: „Scăldaţi în bani: Povestea Aquaparkului din Oradea, "fabrica de bani" a oraşului, creată din fonduri europene (FOTO)”
Care e, de fapt, calitatea vieții cetățenilor?
Lansarea studiului a fost urmată de o dezbatere asupra utilizării eficiente a fondurilor de coeziune, la care au participat Monica Săsărman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Corina Creţu, europarlamentar, şi Bianca Toma, director la Centrul Român de Politici Europene.
În studiul realizat în cadrul proiectului, Cult Market Research a analizat calitatea vieţii cetăţenilor din cele două regiuni vizate, utilizând trei metode: analiza datelor statistice disponibile cu privire la puterea de cumpărare, PIB pe cap de locuitor şi evoluţie număr persoane active, un sondaj de opinie pentru a identifica percepţiile locuitorilor şi studii de caz asupra efectelor produse de proiectele implementate din fonduri de coeziune.
Din analiză reiese că, raportat la nivelul european, aproape toate regiunile naţionale sunt sub indicele dezvoltat de Eurostat ca standard al puterii de cumpărare mediu (43400), cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov care este puţin peste medie, cu o valoare de 50100.
PIB-ul anual pe cap de locuitor în regiunea Nord-Vest a crescut din 2013 până în 2019 de la 5.671 de euro până la 9.470 de euro.
În regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut și el, dar de la 3.799 euro până la 5.811 euro în același interval.
La nivel naţional, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în ultimii 3 ani analizaţi (2017-2018-2019), creşterea fiind de aproximativ 800 de euro în fiecare an.
"Cetăţenii români nu au cunoştinţe avansate despre proiectele implementate în localităţile lor de reşedinţă sau la nivel regional, dar peste jumătate dintre participanţii studiului cantitativ au o părere pozitivă cu privire la proiectele finanţate din fonduri europene", mai arată comunicatul.
Fondurile europene, între prosperitate și stagnare
În cadrul dezbaterii ce a urmat, Corina Creţu a afirmat că "în ciuda banilor foarte mulţi care s-au alocat şi în perioada 2007-2013 în regiunile mai puţin dezvoltate, acestea au avut evoluţii diferite. Unele au mers către prosperitate, altele au stagnat. Ideea nu a fost de bani adiţionali, ci de a aduce expertiză pe teren, de a pune împreună expertiza românească cu cea a Comisiei Europene, pentru a identifica blocajele şi a vedea care sunt soluţiile pentru dezvoltare".
"România are la dispoziţie în următorii ani aproape 80 de miliarde de euro. Este o şansă istorică prin care guvernul României are şansa de a investi în domeniile în care e atât de multă nevoie: sănătate, educaţie, infrastructură, locuri de muncă", a mai spus Corina Creţu.
Pe de altă parte, a subliniat Bianca Toma, "toate aceste proiecte vin cu cheltuieli publice semnificative, atât pentru implementare, fie că ne referim la autorităţile de management, organismele intermediare ş.a.m.d. E o birocraţie fantastică legată de monitorizarea acestor proiecte şi rămâne de văzut cât de simple le facem. În al doilea rând, cât de mare impact au. Noi considerăm că încurajarea mediului de afaceri în a veni cu felurite formule este de dorit".
Legat de acest aspect, Monica Săsărman, secretar de stat la MDLPA, a precizat că "toate instituţiile abilitate ale statului trebuie să se aşeze la masă şi să spună fiecare din perspectiva proprie ce se aşteaptă, care sunt documentele care trebuie utilizate şi cum se poate simplifica această procedură a depunerii de documente care, pe lângă faptul că îngreunează şi blochează, uneori, activitatea autorităţii care gestionează fondurile europene, generează şi o situaţie de disconfort pentru aplicant".
Proiectul "EU COHESION FUNDS - IMPACT ON PEOPLE’S LIVES", menit să promoveze o mai bună înţelegere a fondurilor europene, este implementat de Freedom House România (editor presshub.ro), în consorţiu cu Atlatszo Erdely, RFI România, G4Media, Ziarul de Iaşi, Bihoreanul, Europa FM şi Cult Market Research. Proiectul este finanţat de către Comisia Europeană în cadrul programului DG Regio – EU Cohesion Funds.
Vezi mai jos întreaga conferință!
Mai multe informaţii pot fi găsite în raportul sondajelor de opinie şi în prezentarea studiului sociologic de mai jos:
Studiul Cult Research:
Sondajele de opinie:
Studii de caz:
