Statul nu face autostrăzi ba din lipsa banilor, ba pentru că ar deranja tot felul de vietăți, ba fiindcă nu se înțelege cu firmele pe care tot el le-a angajat ca să le construiască.
Centurile orașelor străbătute de drumuri naționale au avut o soartă și mai vitregă: proiectele au zăcut până au expirat, încât politicienii nici n-au mai îndrăznit să le promită. În Bihor, variantele ocolitoare Beiuș și Ștei au fost abandonate în 2010, fiind „reanimate” abia în 2020. De atunci, proiectele au fost actualizate, s-au găsit bani europeni și au fost contractate firmele care să le facă. Acum, însă, se opun oamenii, mai precis cei care nu admit ca o șosea să treacă peste proprietățile lor și deschid procese pentru a le bloca.
BIHOREANUL vă prezintă războiul declanșat în instanțe de 23 de localnici din Aleșd, care s-ar putea lăsa cu victoria acestora. Consecința? Îngroparea proiectului poate pentru încă un deceniu...
Cu întârzieri
Pe 3 august a.c., Consiliul Județean anunța începerea lucrărilor la centura Aleșd, știrea atrăgând reacția unui avocat orădean, Sergiu Hercuț (foto), care, în numele a 23 de localnici din Aleșd, atenționa printr-o scrisoare deschisă asupra „modalității în care anumite autorități înțeleg să realizeze aceste proiecte, prin exproprierea unor imobile fără a acorda expropriaților posibilitatea de a accesa efectiv sumele consemnate cu titlu de despăgubire”.
Concret, la începutul verii, CNAIR, cu care CJ Bihor este partener în proiect și care trebuie să facă exproprierile și să achite despăgubirile, a emis decizii de expropriere pentru mai mult de 13.000 mp de teren și a virat în conturi deschise la CEC 5,8 milioane lei pentru despăgubirea viitorilor expropriați, dar aceștia nu pot încasa banii până la întrunirea unei comisii. „Am fi curioși cum le recomandă autoritățile să procedeze în asemenea situații”, spune avocatul, amintind un precedent descurajator: în cazul unor exproprieri făcute în 2013 în Sânmartin pentru lărgirea DN 76 Oradea-Beiuș, comisia care trebuie să emită hotărârile de stabilire a cuantumului despăgubirilor se întrunește abia acum. După 9 ani...
Un reprezentant al CNAIR a explicat BIHOREANULUI, neoficial, că între decizia de expropriere și întrunirea comisiei pot trece și ani, dar pentru centura Aleșd va dura „doar” câteva luni, deoarece de exproprieri se vor ocupa nu angajații CNAIR de la București, ci ai Direcției de Drumuri și Poduri din Cluj: „Comisia va verifica fiecare proprietate, pentru a nu fi înstrăinată ori ipotecată, după care va elibera proprietarilor actul care permite accesul la banii din cont”.
Cea mai rapidă și ieftină
Plata despăgubirilor e însă cea mai mică problemă din povestea centurii Aleșd. Aceasta a început în urmă cu peste un deceniu, când fosta CNADNR a întocmit un proiect pentru a realiza, din împrumuturi, o centură de 16,8 km, cu trei poduri peste Crișul Repede și viaducte peste dealurile din zonă, cu 102 milioane euro. Costuri uriașe, motiv pentru care proiectul a și fost abandonat până la finele anului 2020, când l-a scos din sertare Ilie Bolojan, proaspăt instalat președinte al CJ Bihor.
În baza OUG 101/2020 ce permitea autorităților locale parteneriate cu CNAIR pentru proiecte de infrastructură majore, cu finanțare UE nerambursabilă, a fost comandat un studiu de fezabilitate în urma căruia au reieșit alte două variante posibile: una de 6,4 km (27 milioane euro) și alta de 5,9 km (25 milioane euro).
Varianta II presupunea traversarea unui sit Natura 2000 și exproprierea mai multor case, iar varianta III traversarea, pe 520 metri, a unui cartier de case și exproprierea a două dintre ele, una părăsită, cealaltă din chirpici. Pentru că această variantă necesită „cele mai mici costuri, este realizabilă în cel mai scurt timp și prevede cele mai mici cheltuieli de întreținere și operare”, a fost recomandată de proiectant, iar Consiliul Local Aleșd și CJ Bihor au aprobat-o în ianuarie 2021, fiind apoi avizată și de CNAIR.
Procese după procese
Până să lanseze CJ Bihor, în septembrie 2021, licitația pentru proiectare și execuție, 23 de aleșdeni din strada Octavian Goga, pe unde aceasta ar trece, au atacat în justiție atât hotărârea Consiliului Local Aleșd (HCL 3/2021), cât și pe cea a CJ Bihor (HCJ 6/2021) prin care a fost aprobată varianta III. Și, după o succesiune de procese, au obținut câștig de cauză.
Cum, însă, între timp, CJ Bihor a adoptat încă două hotărâri (HCJ 101/2021 și HCJ 102/2021), pentru aprobarea culoarului de expropriere și declanșarea procedurilor de expropriere, oamenii le-au contestat și pe acestea, în prima fază pierzând la Tribunalul Bihor pentru ca pe 10 iunie anul acesta Curtea de Apel Oradea să le dea satisfacție, suspendând aplicarea ambelor acte administrative.
Totuși, după ce în martie Guvernul a aprobat la rându-i (prin HG 94/2022) procedura de expropriere, lucrările la centură au fost începute de firmele care au câștigat licitația, Drum Asfalt și Trameco Bihor (pentru 74,8 milioane lei plus TVA). Explicația? Deși HCJ-urile sunt suspendate, Hotărârea de Guvern, act cu putere juridică superioară, este valabilă până la eventuala sa suspendare. Ceea ce aleșdenii se și pregătesc să obțină, deschizând un nou proces...
Nu e „ocolitoare”
Oamenii reclamă că centura nu este cu adevărat ocolitoare, ci doar deviază traficul de pe DN 1 din centrul orașului prin cartierul lor, că CJ Bihor și-a depășit competența emițând HCJ-urile de aprobare a culoarului de expropriere și de declanșare a exproprierilor, și că le vor fi afectate proprietățile și dreptul la un mediu și o viață sănătoasă garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În mai 2021, Tribunalul Bihor le-a respins acțiunile, motivând că „nu există nicio îndoială puternică asupra prezumției de legalitate” a HCJ-urilor. Concret, CJ Bihor nu și-a depășit competențele, căci exproprierile le face CNAIR, iar „reclamanții induc ideea că prin cele două acte administrative s-ar fi realizat procedura de expropriere, aspect care nu este real”. Tribunalul a ținut cont, de asemenea, că OG 43/1997 privind regimul drumurilor publice „nu cuprinde nicio normă legală imperativă în ce privește amplasarea variantelor ocolitoare ale orașelor doar în extravilanul localităților, cum susțin reclamanții”, ci dimpotrivă, chiar permite CNAIR să preia sectoare de drum din intravilan pentru a realiza proiecte de infrastructură de interes național.
În fine, instanța a arătat că proiectul a primit aviz de mediu, în zona intravilană traversată șoseaua având „profil de stradă urbană”, iar pe marginea ei urmând să fie montate parapete antifonice și să fie amenajate căi de acces și trotuare, astfel că afectarea va fi minimă.
„Mai prudent”
Pe 10 iunie 2021, Curtea de Apel Oradea a decis, însă, contrariul, pe motiv că „există elemente de natură să creeze o îndoială severă” asupra legalității celor două HCJ, cum ar fi o „aparentă depășire a competenței CJ Bihor în demararea procedurilor de expropriere și o aparentă încălcare a normelor legale în întocmirea documentației tehnico-economice”.
Ca atare, chiar dacă nu se poate vorbi despre o „pagubă iminentă” suferită de localnici, tocmai fiindcă exproprierile se vor realiza după despăgubirea proprietarilor”, instanța a decis că „iminența pagubei nu trebuie dovedită cu certitudine absolută, ci este suficient ca aceasta să poată fi prevăzută cu un grad de probabilitate suficient de mare”. În concluzie, „este mai prudent a dispune suspendarea celor două HCJ”...
„Paguba iminentă e la noi”
Adevărata miză a războiului juridic va fi tranșată luna viitoare, pe 8 septembrie, când tot Curtea de Apel va judeca cererea celor 23 de aleșdeni de a suspenda și HG 94/2022, privind exproprierile, ultimul act administrativ rămas în vigoare ce permite continuarea lucrărilor.
Dacă judecătorii vor proceda la fel ca în cazul HCJ-urilor, ar fi un dezastru, recunoaște președintele CJ Bihor. „Paguba iminentă este la noi”, afirmă Ilie Bolojan (foto), pentru că asta ar însemna automat oprirea lucrărilor până la judecarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar apoi judecarea, pe fond, a cererilor de anulare a tuturor hotărârilor privind centura, atât ale CJ Bihor, cât și ale Guvernului. Și, cum fondurile europene alocate pot fi cheltuite doar până în decembrie 2023, iar procesele ar putea dura cu anii, riscul e ca proiectul să fie îngropat din nou, la fel ca în trecut, cu un deceniu în urmă, când nu existau bani pentru el...
MOMENTUL ADEVĂRULUI
Peste 100 de procese
Proiectele de infrastructură rutieră ale CJ Bihor, de la centura Aleșd până la inelul rutier metropolitan și drumurile de legătură din Zona Metropolitană Oradea, între oraș și comunele Oșorhei, Sânmartin, Nojorid, Sântandrei și Biharia-Paleu, au declanșat peste 100 de procese deschise de proprietari de terenuri nemulțumiți că vor fi expropriați, niciunul nefiind finalizat.
„Toate proiectele sunt îngreunate de plângeri și procese, pentru că, oricum ai alege traseele, ele traversează terenurile cuiva. La toate proiectele am evitat să demolăm case, ceea ce în cea mai mare parte am reușit, dar este imposibil să nu trecem peste terenuri agricole, prin zone intravilane. Juriștii instituției merg de la un proces la altul”, spunea președintele CJ, Ilie Bolojan, în luna iunie.
În toate cazurile, proprietarii acuză afectarea mediului și încălcarea dreptului la un mediu sănătos și la viață privată și de familie, garantate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Conform CEDO, însă, drepturile „nu au caracter absolut, statele fiind autorizate să le restrângă atunci când ingerințele sunt prevăzute prin legi, când urmăresc un scop legitim și când sunt necesare”. De asemenea, „statele nu pot fi ținute responsabile pentru simplul fapt de a permite ca traficul greu să treacă prin sau în apropierea unor zone rezidențiale”.
„Noi avem conștiința împăcată că am încercat să facem ceea ce nu s-a făcut până acum și am respectat toți pașii legali în elaborarea proiectelor”, afirmă Bolojan, care recunoaște, însă, că are emoții cu privire la deciziile judecătorilor.