În Poliție au ajuns să nu mai creadă nici polițiștii, nu doar civilii, care văd prea multe, de la agenți de stradă întorcând privirile când se întâmplă ceva sub nasul lor, până la ofițeri din birouri care îngroapă adânc dosare și șefi corupți până-n măduva oaselor.
Investigația Recorder „Instituții pentru cei puternici. Cazul polițistului Filimon” dezvăluie cum însăși conducerea Poliției Bihor combate de cealaltă parte a legii. Într-o zi din februarie 2022, subcomisarul Paul Filimon de la Rutieră se întoarce acasă cu soția și au o altercație verbală cu o femeie în parcarea blocului. În scurt timp, polițistul e sunat de soțul acesteia, un om de afaceri pe care nu îl cunoștea, dar care îi aflase numărul apelând un agent și apoi pe șeful BCCO. I-a spus că-l va pune la punct.
Plecată la Poliția Oradea să depună o plângere împotriva lui Filimon pe motiv că acesta ar fi scuipat-o, soția afaceristului e primită de un șef, asistă la interogarea bazelor de date și i se divulgă pe loc identitatea presupusului agresor, încă înainte să fi înregistrat plângerea împotriva lui. A doua zi, subcomisarul e chemat la șeful Poliției Bihor, chestorul Alin Haniș (nu în cabinet, ci în bucătărie), și îndemnat să se „împace” cu afaceristul și soția acestuia.
Surpriză, însă: refuză și cere investigații, îngrijorat că a fost „vândut” chiar de colegi. Solicită imaginile camerelor de supraveghere din Poliție, dar e plimbat cu zăhărelul până sunt șterse, pentru a nu mai putea fi folosite ca dovezi. Singurele probe rămân listingurile de convorbiri telefonice și urmele informatice din calculatorul agentului vinovat. Care, culmea, e desemnat să-l cerceteze!
Cum, între timp, soția afaceristului face împotriva subcomisarului și o plângere penală, fiindcă ar fi fost amenințată, deși în cea inițială scrisese că n-a fost, ofițerul se trezește și el cu un dosar penal. Iar șeful Poliției Bihor ce face? Îi cere din nou „împăcarea”, ca „să scăpăm dracului de dosarele astea”. Asta, după ce îl primise pe afacerist „la negru”, fără ca prezența acestuia în sediul Poliției să fi fost consemnată în registrul de la poartă.
Îndărătnic, omul nu renunță, așa că șeful Poliției trece de la sugestii la fapte, executând practic amenințarea afaceristului că îl va „rezolva elegant”. Subcomisarul e supus unei testări de către o psiholoagă a instituției, care îl scoate cu deficit de atenție, așa că este retras de pe teren și exilat la muncă de conțopist. Ba șeful Poliției vrea să-l scoată și nebun, trimițându-l la psihiatru, ceea ce i-ar fi adus concedierea. Noroc că ofițerul își știa drepturile și s-a protejat, înregistrând convorbirile, probe ale abuzurilor și încălcărilor legii, regulamentelor și procedurilor.
La cum arată povestea, polițiștii mobilizați contra subcomisarului Filimon, de la agentul servil până la șeful IPJ Bihor, numai a oameni ai legii nu arată. Mai degrabă par soldații unei mafii - e adevărat, provincială și derizorie în acest caz - care îi folosește sub acoperire, camuflați în uniformele unei instituții. De ce, așa stând lucrurile, i-ar mai plăti (și) cetățenii?