Fie că sunt implicate reţele mari criminale ori e vorba de persoane izolate, traficul de fiinţe umane în vederea exploatării sexuale, prin muncă ori cerşetorie rămâne o problemă actuală şi deseori o "nucă" grea pentru organele judiciare şi instanţele de judecată.
Principalul motiv? Autorii se sustrag şi îşi intimidează victimele, care ajung să-şi retracteze depoziţiile ori refuză să se prezinte în faţa instanţei, de teamă că vor fi confruntaţi cu agresorii lor.
Scrisoare din puşcărie
Szűcs Daniel si Szűcs Robert Károly, doi fraţi orădeni trimişi în faţa instanţei în arest preventiv pentru trafic de minori şi proxenetism, după ce au racolat o adolescentă crescută la un centru de plasament şi au forţat-o să se prostitueze, au încercat să scape de acuzaţii trimiţând din spatele gratiilor o scrisoare victimei, ca să o convingă să-şi retragă declaraţiile.
Ghinionul lor a fost că depeşa a fost interceptată şi nu a mai ajuns la destinatară, care era ţinută sub supraveghere strictă pentru a fi protejată de agresori. Ca atare, adolescenta şi-a menţinut depoziţiile, iar cei doi au fost obligaţi să schimbe tactica, invocând dreptul la tăcere.
Cercetările au arătat că fata fusese "capcanată" prin metoda loverboy de unul dintre fraţi, care o vreme a prostit-o că o ia de soţie, dar trebuie să facă "trotuarul" ca să strângă mai repede bani pentru nuntă. Cum şiretlicul n-a ţinut mult, cei doi i-au luat toate actele şi au ferecat-o în casă, scoţând-o "la produs" doar sub supraveghere strictă, până când, într-un final, copila a reuşit să pună mâna pe un telefon şi a sunat la 112, reclamând că e sechestrată. În final, fraţii Szűcs au fost condamnaţi definitiv, pe 5 mai 2021, la câte 2 ani şi 6 luni de detenţie, plus daune de 5.000 euro către victima lor minoră.
Fuga din Milano
O altă tânără, răpită din propria casă şi forţată să se prostitueze în Italia, a ajuns să-şi retragă acuzaţiile la adresa agresorilor după ce, în timpul procesului terminat anul trecut, aceştia au înfricoşat-o şi pe ea, şi pe martorii care i-au confirmat povestea.
Protagoniştii, Antei (Rostaş) Bara, un bărbat din Tileagd cu multiple condamnări pentru trafic de persoane, soţia lui, Roxana Bara, şi fratele ei, Florin Bara, au pus ochii pe tânără în primăvara anului 2015, când soţul ei îşi ispăşea condamnarea pentru furt în Penitenciarul Satu Mare. Au urmărit-o câteva luni, timp în care au reuşit să-i câştige încrederea, iar pe 1 mai 2015, Roxana Bara a luat-o de acasă, sub pretextul că o duce la cumpărături. În loc de shopping, însă, tânăra a fost scoasă din ţară cu complicitatea unui taximetrist şi transportată în Milano, unde a fost obligată să se prostitueze vreme de 5 zile, până când a reuşit să fugă.
Forţată să renunţe
Victima a ajuns acasă cu sprijinul Consulatului României şi şi-a denunţat răpitorii, care, în schimb, negau chiar că ar fi văzut-o vreodată. În timpul procesului, atât victima cât şi mai mulţi martori ai acuzării şi-au schimbat depoziţiile, susţinând varianta inculpaţilor.
"Partea civilă, audiată fiind, nu i-a recunoscut pe inculpaţi ca fiind cei care au dus-o în străinătate, pentru a o obliga la practicarea prostituţiei, oferind chiar o altă descriere a acestor persoane şi dând declaraţii vădit nesincere", scrie în hotărârea Tribunalului Bihor din 20 iulie 2020, rămasă definitivă, prin care Antei Bara a fost condamnat la 9 ani, Florin Bara la 5 ani, iar sora lui, Roxana, la 3 ani de închisoare.
De ce s-a răzgândit victima, a dezvăluit tot un martor, care a povestit în faţa instanţei cum agresorii le-au oferit tuturor bani ca să-şi schimbe declaraţiile, iar pe tânără, pentru că nu au reuşit să o "cumpere", au hărţuit-o prin intermediari, au ameninţat-o ca "să renunţe la prostii", iar la un moment dat au atacat-o în Piaţa Nufărul din Oradea, lovind-o de faţă cu copilul ei. "Unul i-a spus că nu îi este frică de poliţie şi nici de puşcărie, întrucât a mai fost închis".
Măsuri de protecţie
Pentru a evita astfel de situaţii, în ultimii ani, părţile vătămate şi martorii din cauzele sensibile sunt protejate, unii fiind audiaţi sub identitate fictivă, declaraţiile sunt înregistrate audio-video, numele lor nu sunt făcute publice, iar dezbaterile sunt fără public. "Au fost persoane pentru care a fost necesară luarea unor măsuri de protecţie, însă nu au fost cauze care să necesite relocare", a explicat unul dintre procurorii DIICOT.
În plus, numele infractorilor condamnaţi pentru trafic de persoane sunt trecute în evidenţele cu infracţiuni sexuale sau de trafic de persoane, acestora li se impun, ca pedeapsă complementară, perioade în care au interdicţie de a se apropia ori de a lua legătura sub vreo formă cu victimele lor, care, de asemenea, sunt anunţate în momentul eliberării "prădătorilor" din Penitenciar. Cât de eficiente sunt, însă, aceste măsuri rămâne de văzut...
