.jpg "Sursa foto: Crișana")
1959. Primele blocuri
La finalul anilor 1950, în Oradea se construiau puţine blocuri, chiar dacă cererea era foarte ridicată, impulsionată de migraţia dinspre sate. Una dintre zonele unde se ridicau apartamente era intrarea pe strada Constantin Parhon, ulterior Calea 1 Mai, azi Mareşal Alexandru Averescu. Terenul avusese puţine construcţii, acolo funcţionând pe vremuri o fabrică de spirt.
Primele patru blocuri, cu 168 de apartamente, destinate în parte miliţienilor, au fost construite în 1959-1961, proiectanţi fiind L. Kiss şi Cornelia Costache. Blocurile dinspre centrul civic şi Calea Clujului au fost prevăzute cu coridor exterior, iar în subsol cu spaţii pentru depozitarea combustibilului şi spălătorii. Celelalte, inclusiv blocurile construite ulterior pe malul Crişului, sunt cu scară interioară, fiecare având 4 etaje.
Etapa a doua a ansamblului a fost începută în luna mai 1963, cuprinzând 170 de apartamente în 7 blocuri dispuse paralel şi perpendicular cu strada. Doar 59% dintre apartamente au fost prevăzute cu nişă pentru frigider, iar faţadele către malul Crişului au fost tratate cu balcoane sau logii, la finisaje fiind folosit mozaicul de tip terasit. Apartamentele erau încălzite prin punctul termic amplasat în subsolul blocului central.
2024. Curţile, în refacere
Ulterior, în ansamblul de blocuri de pe Calea Averescu nu au mai fost ridicate noi clădiri, doar curţile interioare şi exterioare fiind amenajate minimal în anii 1960. În 1972, iar apoi în 1979, prin noile proiecte de sistematizare, s-a dorit continuarea zonei de blocuri cu noi imobile către Calea Clujului, până dincolo de strada Râului, unde se termină ansamblul vechi.
În proiectul centrului politico-administrativ era prevăzut încă un bloc în faţa celui dinspre Podul Dacia. Între timp, starea blocurilor s-a înrăutăţit şi, abia în anul 2015, clădirile construite în etapa a doua au fost termoizolate, celelalte rămânând cu faţadele degradate până în zilele noastre, încă nefiind în plan pentru renovare. Cât priveşte curţile, în anii ’90, aici, ca în mai toate cartierele de blocuri, proprietarii de autoturisme au ridicat garaje, în cadrul unor convenţii cu Primăria.
Cele 28 de garaje urmează să fie demolate, pentru amenajarea a 90 de locuri de parcare şi spaţii verzi, urmând ca şi aleile de acces să fie refăcute. Un alt spaţiu verde ar putea fi amenajat pe terenul din exteriorul cvartalului, către pasajele din centrul civic.