De la începerea lucrărilor la pasajele subterane din centrul civic al Oradiei vânzările din Piaţa Mare s-au prăbuşit.
"În 40 de ani, de când fac comerţ, nu a fost niciodată atât de rău. Vindem doar 20% faţă de înainte. Accesul la piaţă dinspre Nufărul e închis, dinspre Piaţa Cetăţii e pus gard, iar dinspre Griviţei e blocat de maşini. Nu vin clienţii, că n-au cum", spune o comerciantă.
Accesul interzis!
În Oradea, doar pieţele Nufărul şi Ioşia sunt mai slabe. Pentru că s-au închis de tot. Altădată unul dintre cele mai bune vaduri comerciale, astăzi Piaţa Cetate este ocolită de clienţi. La propriu. Zona e înconjurată de şantierele la bulevardele Nufărul - Cantemir, pasajele subterane din Piaţa Cetăţii şi strada Griviţei, aflată încă în stadiu de şantier după înlocuirea reţelelor de termoficare.
Riveranii sunt disperaţi. Dincolo de deranjul provocat de şantiere după oprirea curselor de tramvaie şi autobuze, mai nou oamenii au rămas şi fără acces auto. "Înainte şoferii îşi lăsau maşinile înspre capătul blocului. Acum s-a închis şi accesul auto, până după lucrările de asfaltare", spune Gheorghe Vrăbiuţă (foto), administratorul Asociaţiei Cicero, a blocului cu acelaşi nume, din imediata vecinătate.
Orădenii sunt la fel de supăraţi. Puţinii clienţi ajung la Piaţa Cetate printr-un culoar "şantieristic" format din garduri de sârmă sau pe treptele dinspre strada Griviţei, înghesuindu-se printre maşini. "Vin de musai, că stau aproape, altfel nu m-aş băga în gropile astea", spune o bătrânică.
"Nu ştiu cât mai rezist"
Majoritatea clienţilor sunt vârstnici din zonă. "Vin dimineaţa pensionarii cu baston şi căruţ, iar după prânz nu mai dai nimic. Nu mai vin până aici cei care ies de la lucru, că-i greu de ajuns", spune o vânzătoare de legume.
Comercianţii stau din inerţie. "Vânzările sunt praf. Mulţi pieţari au renunţat şi zilnic aud pe cineva spunând că se lasă. Nu ştiu cât mai rezist", zice un bărbat.
Oamenii se plâng că, în ciuda prăbuşirii vânzărilor, plătesc aceleaşi biruri ca în vremurile bune. "Acum doi ani, când au oprit tramvaiele pentru lucrări, ne-au mărit chiria pe masă cu 20%. Apoi, anul trecut, când au închis tot, ne-au redus-o la loc, cu 20%. Pentru cine nu ştie, pare un ajutor, dar de fapt noi plătim taxele de acum doi ani, deşi vânzările au scăzut cu 80%", explică o femeie.
În condiţiile în care o masă în alte pieţe costă 270 lei lunar, în Piaţa Cetate e 200 lei, diferenţă oricum prea mică încât să mai salveze ceva...
Nevoie de acces
Oamenii sunt cu atât mai supăraţi cu cât nu văd nicio implicare din partea conducerii Administraţiei Domeniului Public, care gestionează pieţele. "I-am cerut domnului director Andrica să ne lase să parcăm în piaţă, sub copertina acum nefolosită, ca să nu fugim toată ziua pe strada Griviţei la maşină, să plătim taxa de parcare, şi să poată parca acolo orădenii care vor să vină în piaţă. Ne-a refuzat", reclamă o femeie.
Comercianţii şi-ar dori şi o staţie de autobuz pentru a uşura accesul clienţilor. "Ne trebuie o staţie lângă BCR sau în strada Griviţei (foto), oriunde... Să stabilească şefii ADP, OTL şi ai Primăriei unde, că de-aia au salarii mari, nu să spună că nu au soluţii", acuză comercianta.
În ciuda cerinţelor decente, vânzătorii se tem până şi să îşi decline identitatea. "Nu vreau să intru în clinciuri cu domnul Andrica, că e răzbunător. Contractele cu ADP sunt aşa făcute că el are toate drepturile, iar noi doar să plătim taxa", spune o doamnă.
"Nu se poate"
Comercianţii au toate motivele să fie supăraţi. Adevărul e că şefii societăţilor Primăriei nu au nicio soluţie pentru problema lor. Sau nu vor să se complice cu asta.
Contactat de BIHOREANUL, directorul OTL, Adrian Revnic, spune că nu poate asigura transportul public. "Toate intrările în zonă dinspre străzile Cantemir, Evreilor Deportaţi şi Piaţa Gojdu sunt blocate. Oricât am vrea, nu putem băga autobuz pe strada Griviţei, pentru că locul e prea îngust", spune Revnic.
La fel, şeful ADP, Liviu Andrica (foto), nici nu vrea să audă de varianta parcării maşinilor comercianţilor sub copertina de lângă fosta hală arsă în 2020. "Nu mai putem lăsa maşinile acolo. Există riscul ca zidul să se prăbuşească. E destul să cadă piatră pe o maşină sau pe un orădean şi singurul de vină sunt eu".
Mai mult, Andrica anunţă în premieră noi restricţii. "Primăria ne-a trimis adresă să pregătim luna viitoare amplasamentul, pentru că vor începe lucrările de refacere a halei arse". Altfel spus, şantierele din zonă se vor înmulţi în loc să se reducă...
Lucrările continuă...
De altfel, primarul Florin Birta (foto) declară că piaţa va intra, la rândul ei, în şantier. "Până la final de an, toate lucrările la pasaje vor trebui finalizate. Tramvaiul ar trebui să reînceapă să funcţioneze de la 1 septembrie şi se va circula mai bine. Problema este că până atunci ar putea începe lucrările de refacere a pieţei", spune Birta.
Săptămâna trecută, Curtea de Apel Bucureşti a dat, în primă instanţă, câştig de cauză Primăriei Oradea şi a obligat Ministerul Culturii să se pronunţe cu privire la declasarea halei arse, după ce refuzul constant al Ministerului de a emite avizul a blocat în ultimii doi ani refacerea pieţei.
Depăşirea impasului ar putea duce, după multe amânări, la deblocarea proiectului transfrontalier Ro-Hu "Îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă în judeţul Bihor, Oradea şi în Hajdúböszörmény prin dezvoltarea infrastructurilor cu potenţial local", care vizează transformarea pieţei Cetate în centru de afaceri după modelul Pieţei Rogerius. Termenul de finalizare, extrem de strâns, este sfârşitul anului 2023!
... încă doi ani!
Problema e cu atât mai gravă cu cât partenerii în proiect, inclusiv cei din Ungaria, şi-au făcut deja investiţiile, şi-au tras banii, în timp ce Primăria Oradea s-a încurcat în avize. Or, dacă proiectul nu se închide la timp, finanţarea totală, de 7,5 milioane euro, va trebui returnată nu doar de Oradea, ci de toţi partenerii! "Hala arsă trebuie să intre în lucrări. Nu avem cum reabilita piaţa fără să facem deranj", se scuză primarul.
Pentru ca proiectul să fie închis la timp, investiţia a fost "ruptă" în două. Partea finanţată european va viza refacerea fostei hale alimentare de 1.770 metri pătraţi, acum arse, şi amenajarea a 50 locuri de parcare. Ulterior, Primăria va scoate la licitaţie refacerea actualei hale de legume şi fructe şi a sectorului nealimentar, care vor avea în subteran o parcare cu 151 de locuri.
Deci, oricum ar fi, chiar şi în cea mai optimistă variantă, deranjul din Piaţa Cetate va mai dura încă doi ani. Rămâne de văzut dacă vor mai rezista atât timp vânzătorii....
"Numai clienţii foarte fideli mă mai caută. Majoritatea oamenilor merg în supermarket, că au parcare gratuită, nu ca la noi, unde abia intră, abia îşi găsesc loc de parcare şi îi vânează Primăria să-i amendeze dacă au întârziat"
comerciantă din Piaţa Cetate
ASEDIAȚI. De la începerea lucrărilor la pasajele subterane, zona este în stare de asediu. Șantierele au restricționat accesul la piață, iar cumpărătorii sunt obligați să umble prin moloz. Comercianții, cu clienți tot mai puțini, își vând de multe ori marfa pe jos, fără posibilitatea de a parca în piață, sub pretextul că hala arsă li se poate prăbuși pe mașini.
AU STRICAT VADUL!
Greu de revenit
Întreprinzătorii locali sunt sceptici că Piaţa Cetate îşi va reveni vreodată. "Când activitatea comercială încetează o perioadă, refacerea vadului nu se poate face sau durează foarte mult", spune preşedintele Asociaţiei Firmelor Bihorene, Octavian Dan.
Culmea, vadurile comerciale au fost distruse tocmai de municipalitate. "Oradea abundă în spaţii comerciale închise şi rămase libere în urma unor lucrări. Aşa s-a întâmplat în Rogerius cu strada Corneliu Coposu, în Nufărul cu Bulevardul Nufărul - Cantemir şi în centrul oraşului cu Pasajul Vulturul Negru. Toate sunt goale", spune Octavian.
Potrivit acestuia, refacerea vadului comercial din Piaţa Cetate ar dura peste doi ani, şi atunci cu o condiţie. "Noua investiţie va trebui să cuprindă atât o piaţă agro-alimentară, cât şi galerii comerciale, cum este Forum din Debreţin. Clientul să poată să îşi cumpere atât haine din magazin, cât şi roşii din piaţă, având o parcare comună. Altfel, nu va veni", prezice preşedintele AFB.