Imediat după atentatul cu bombă de la Arad, soldat cu moartea omului de afaceri Ioan Crişan, ministrul de Interne Lucian Bode şi premierul Florin Cîţu s-au grăbit să declare că incidentul e unul izolat, fiind "singurul atentat reuşit în ultimii 30 ani".
Astfel de răfuieli explozive au existat, însă, de-a lungul vremii şi în Oradea, puse la cale de grupările interlope în scop de răzbunare sau "atenţionare". Un hoţ de maşini faimos în anii ’90, orădeanul Nicolae Dad, de pildă, a vrut să-şi "dinamiteze" adversarul, doar că "operaţiunea" a eşuat, ucigând doi tineri care cărau bomba...
Maşină "bombardată"
31 martie 2000, o noapte de weekend. La restaurantul Maestro din Timişoara se pregătea nunta Brigittei Szeifert, viitoare fostă soţie a lui Ilie Năstase, cu omul de afaceri Tavi Sfăt, cunoscut patron de discoteci, cluburi şi restaurante în Arad şi Timişoara. La un alt local, Termal, recent deschis, era chef cu lăutari.
Puţin după miezul nopţii, ambele chefuri au fost "sparte" de o explozie uriaşă. Un autoturism Alfa Romeo care abia intrase în oraş de pe DN 69 şi se îndrepta spre centru sărise în aer, la propriu, rupându-se în două.
În vehicul se aflau patru tineri care urmau să amplaseze o bombă în maşina unui cunoscut interlop timişorean, după cum aveau să afle poliţiştii, coordonaţi de însuşi şeful Poliţiei Române, generalul Nicolae Berechet. La volan era Ciprian Paşca, în dreapta lui Dorin Vasi (cunoscut arădenilor şi ca Dorin Pop), iar în spate Florin Martin şi Cristian Cintean.
Tânărul din dreapta şoferului a manipulat un pachet mortal: un dispozitiv exploziv pe care încerca să-l conecteze la un telefon mobil. Bomba urma să fie acţionată de la distanţă, printr-un apel, numai că Vasi a greşit, iar eroarea a fost fatală. Atât el, cât şi şoferul au murit pe loc, sfârtecaţi, iar atacul a eşuat.
Răzbunare ratată
Bomba, după cum au stabilit anchetatorii, îl vizase pe Doru Meosu, care chefuia la restaurantul Termal. Pe atunci, Meosu se ocupa de furtul de maşini de lux, chiar dacă ulterior a trecut la "afaceri" mai serioase, fiind implicat şi în devalizarea BRD Craiova, într-o schemă a unui iranian, Farid Jahani, pentru a alimenta reţeaua teroristă Hamas.
Cercetările în cazul exploziei au scos la iveală existenţa unei ample reţele de crimă organizată, întinse în Arad, Timiş şi Bihor, care trafica maşini de lux furate, droguri şi arme. Poliţiştii au descoperit că organizatorul atentatului a fost orădeanul Nicolae Dad, liderul grupării, care îi procura maşini lui Meosu, iar acesta rezolva înmatricularea lor. Timişoreanul îi rămăsese însă dator cu câteva zeci de mii de mărci germane, iar Dad a decis să-l pedepsească.
Membrii reţelei au fost arestaţi, în frunte cu orădeanul, ancheta extinzându-se şi asupra lui Meosu. În final, Dad a primit 20 ani şi 8 luni de închisoare pentru nerespectarea regimului materialelor explozive, instigare la această infracţiune, furt calificat, evaziune fiscală, trafic de droguri şi uz de fals. Meosu, la rându-i, a încasat 10 ani pentru furt calificat, complicitate la furt calificat şi fals în înscrisuri.
Legat de explozibil, cercetările au stabilit că Dad procurase o "ladă întreagă de dinamită", capsule de iniţiere şi mercurul pentru fabricarea dispozitivelor explozive, plătind cu cocaină şi heroină. Materialul exploziv a fost folosit ulterior pentru reglarea unor conturi cu alte grupări de infractori, pentru recuperarea unor datorii şi pentru obţinerea unor sume de bani necuvenite de la societăţi de asigurare. Cum a fost şi atentatul eşuat plănuit asupra lui Meosu...
Atac la poliţist
Nu a fost singurul asemenea atac cu conexiuni la Oradea. În 1998, maşina unui poliţist orădean s-a făcut scrum în parcarea din faţa blocului, la doar câteva ore după ce proprietarul s-a întors dintr-o acţiune ce viza o grupare de recuperatori din care făceau parte Viorel Pop, zis Uscatu, constructorul complexului Silver, şi Florian Bota, alias Boti. Cei doi fuseseră angajaţi de un cetăţean ungar să recupereze o datorie de 310.000 mărci germane de la fostul asociat al acestuia, Szabo Ştefan. Ameninţat cu moartea şi cu răpirea copilului, respectivul a plătit 37.000 mărci, iar apoi a anunţat Poliţia, interlopii şi fostul său asociat fiind arestaţi.
În seara în care Uscatu şi Boti au ajuns în arest, maşina poliţistului care coordonase acţiunea a explodat şi a ars în întregime, pompierii găsind în interior două recipiente şi urme de toluen, substanţă uşor inflamabilă folosită şi la prepararea trotilului.
Autorii incendierii nu au fost prinşi niciodată. Banda de recuperatori, în schimb, a fost condamnată, în 1998, dar la pedepse cu suspendare. Motivul avea să se afle după 4 ani, în 2002, când un amic de-al lui Pop, Cornel Matei, zis Rizo (foto), s-a autodenunţat, spunând că a intermediat o şpagă de 150.000 mărci între Pop şi fostul judecător Mihai Viorel, care i-a cadorisit pe Uscatu şi pe oamenii acestuia cu pedepse uşoare. Judecătorul a fost ulterior condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.
Atentat ratat
Un alt dispozitiv exploziv l-a vizat, în 2012, pe unul dintre cei mai prolifici traficanţi de ţigări din Oradea, Romeo Păcurar, implicat şi în traficul internaţional de maşini de lux. Într-unul dintre dosare, Păcurar a fost acuzat că a făcut peste 50 de transporturi cu ţigări de contrabandă, în valoare de peste 10 milioane euro, ţigările fiind cumpărate din China şi Ucraina, iar apoi expediate spre revânzare în Austria, la preţuri de patru ori mai mari.
Maşina lui Păcurar, un Audi (foto), a explodat în perioada în care bărbatul era încă judecat, în noaptea de 13 aprilie 2012, în faţa sediului Agenţiei Tarom din Piaţa Ferdinand, ale cărei geamuri s-au făcut ţăndări. Maşina a fost distrusă doar parţial, pentru că cei care au montat bomba sub ea nu au ştiut că avea motor diesel, iar dispozitivul era conceput să producă pagube unei maşini pe benzină.
Romeo Păcurar şi iubita sa (foto), cea care de fapt folosea maşina, nu au vrut să colaboreze cu anchetatorii, negând vehement că ar avea duşmani. Ca atare, cercetările începute pentru tentativă de omor au rămas în coadă de peşte.
După 4 ani, Parchetul Bihor a schimbat încadrarea juridică în simplă distrugere, iar dosarul a fost pasat la Parchetul Oradea, unde se află şi azi, cu autor necunoscut, riscând să fie "îngropat" pe motiv de prescriere.
Între timp, Păcurar şi-a continuat afacerile, iar după ce în 2015 a fost condamnat definitiv la 7 ani de detenţie a dispărut din ţară, fiind încarcerat abia în 2017, când a fost prins ascuns într-o vilă din cartierul Europa. Cine ştie, poate că în spatele gratiilor îşi va aminti şi de duşmani...
CRIME NEREZOLVATE
Valutişti ucişi, autori neprinşi
Răfuielile mafiote au făcut şi la Oradea victime, cele mai cunoscute fiind cazurile celor doi valutişti ucişi în anii ’90, rămase şi azi cu autor necunoscut. Primul, Teodor Popa Tuns, zis Teo, a fost găsit strangulat şi cu un cuţit înfipt în piept în apartamentul său de pe strada Transilvaniei, în 1994. Ucigaşul a incendiat apoi canapeaua pe care l-a lăsat, pentru a-şi şterge urmele. Ipoteza anchetatorilor a fost că asasinatul a fost în scop de jaf şi chiar au trimis în faţa instanţei un suspect, care, însă, a fost achitat. După crimă, fratelui valutistului, care era ofiţer SRI, i s-a recomandat să-şi dea demisia.
Vinovatul nu a fost deci prins nici până azi, la fel ca în cazul valutistului Ovidiu Iancu, ucis la 33 de ani, în dimineaţa zilei de 31 martie 1999, în propria maşină. La volanul unui Mercedes Vito, bărbatul cobora de pe deal pe strada Spitalului şi a fost semnalizat de un autoturism de culoare roşie, din care apoi a coborât un bărbat cu păr lung. Acesta s-a urcat alături de Iancu, l-a împuşcat şi s-a întors în maşina sa, cu care a dispărut. Victima trăia încă atunci când a fost găsită, dar a murit la spital, unde medicii i-au scos din corp 6 gloanţe de calibrul 5,6 mm.
ATAC LA ARAD
Milionar asasinat la comandă
Atacul cu bombă de la Arad s-a produs în dimineaţa de sâmbătă, 29 mai 2021. Explozia l-a ucis în parcarea supermarketului Profi pe omul de afaceri Ioan Crişan, în propria maşină, iar investigatorii au exclus o explozie întâmplătoare, cercetările fiind deschise pentru omor calificat cu premeditare.
Dispozitivul artizanal folosit este cunoscut sub denumirea de "bombă ţeavă" şi ar fi fost produs în Serbia, în confecţionarea sa fiind folosit 1 kilogram de praf de puşcă, ceea ce presupune costuri mici. Una dintre ipotezele acestui atentat ar fi un denunţ al omului de afaceri cu privire la un transport de ţigări de contrabandă, urmat de capturarea mai multor baxuri.
(Sursa foto: Aradon.ro)