Cum aţi reacţiona dacă, după aproape un sfert de secol de la decesul părinţilor, primăria ar vrea să vă lase fără locuinţa în care aţi copilărit? A păţit-o o localnică din satul Urvind, care la 23 de ani după decesul tatălui, s-a trezit dată în judecată de Primăria comunei Lugaşu de Jos, care i-o revendică ba fiindcă femeia nu l-ar fi îngrijit, deşi i-a stat alături până în ultima zi, ba pentru că defunctul ar fi vrut s-o doneze comunei.
Adevăratul scop al procesului, a aflat BIHOREANUL, e altul: vina femeii este că a îndrăznit să dezvăluie abuzuri ale edilului şef, care dispune după bunul plac de pământurile oamenilor, închiriindu-le pe nimic propriei soţii şi cumnatei, dar şi unei firme, pe bani grei, din care însă oamenii n-au văzut un sfanţ.
"Credem că..."
Doi ani s-au împlinit luna trecută de când la Judecătoria Aleşd a fost deschis un proces neobişnuit. În 12 iunie 2023, instanţa înregistra o cerere a Primăriei Lugaşu de Jos, asumată de viceprimarul Nicolae Cofar, împotriva unei femei din satul Urvind, Egri Katalin (foto), miza declarată fiind casa în care aceasta a crescut şi pe care a moştenit-o, ca unică fiică, de la tatăl său, Egri Alexandru, decedat în 2000. "Să constataţi nulitatea moştenirii pârâtei, că moştenirea defunctului este vacantă, că Statul Român - comuna Lugaşu de Jos este moştenitor al defunctului", cerea vicele.
În motivarea acţiunii se arată că Egri Alexandru a decedat în 2000 şi în acelaşi an un notar din Aleşd i-a eliberat certificatul de moştenitor femeii, care a întabulat casa pe numele său. Reprezentantul Primăriei susţinea, însă, că "moştenirea este viciată", iar fiica defunctului "nu este moştenitoare" deoarece tatăl său ar fi fost "incapabil de a-şi exercita capacitatea de exerciţiu în ultimii ani ai vieţii", când - chipurile - femeia ar fi arătat "o atitudine neconformă şi neavând grijă de acesta".
"În timpul vieţii, defunctul şi-ar fi manifestat voinţa de a-şi lăsa averea către comuna Lugaşu de Jos pentru a servi ca locuinţă pentru persoane nevoiaşe, motiv pentru care credem că în perioada în care dispunea de capacitatea de exerciţiu ar fi lăsat un testament cu aceste dispoziţii care, însă, a dispărut", mai scrie în cererea de chemare în judecată.
Legal, o primărie poate revendica un bun după decesul unei persoane, dar numai când defunctul nu are moştenitori sau când contestă dreptul unui moştenitor, demersul fiind întreprins de obicei la puţin timp după deces. În acest caz, însă, Primăria a acţionat după aproape un sfert de secol, şi asta doar pentru a hărţui moştenitorul legal.
Reclamat pentru şovinism
De fapt, de câţiva ani, Egri Katalin este un spin în coasta primarului Sorban Levente. În 2021, BIHOREANUL (facsimil) arăta că femeia fusese umilită de edilul şef pe Facebook fiindcă înainte cu un an, în loc să-i vândă lui un grajd, l-a vândut unui palestinian stabilit în România din anii '90, căsătorit cu o bihoreancă şi cetăţean român.
"Asemenea persoană, capabilă să facă orice pentru bani, este imorală", era pusă Egri Katalin la stâlpul infamiei. "Persoana care vrea să stabilească migranţi în Urvind nu poate fi formatoare de opinie în aşezarea noastră de pe vremea lui Arpád (n.r. - prima căpetenie a triburilor maghiare, secolul IX). În mod sigur a făcut o afacere bună pe pielea noastră. Pentru noi, adevăraţii urvindeni, obiectivul viitorului meu mandat va fi ca comuna să exproprieze de la migranţii care reprezintă un adevărat pericol pentru comunitatea noastră", transmitea edilul în septembrie 2020, când se pregătea să fie reales pentru a patra oară în fruntea comunei.
Urmarea? Egri Katalin s-a plâns Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care în 2022 l-a găsit pe Sorban vinovat de discriminare şi l-a amendat cu 5.000 lei. Edilul a contestat sancţiunea la Curtea de Apel Oradea, dar tardiv, abia în 2023, motiv pentru instanţa i-a şi respins acţiunea.
Stăpânul pământurilor
În acelaşi an 2023, Egri Katalin şi-a asumat şi o plângere penală împotriva edilului, la Parchetul Aleşd. Motivul? Încălcând Legea 161/2003, potrivit căreia primarii sunt în conflict de interese în situaţiile "în care pot influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care le revin şi deţin alte funcţii, ce le pot aduce foloase materiale", Sorban a preluat şefia Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat Silvana, ale cărei terenuri le închiriază după bunul plac, fără niciun beneficiu pentru membrii composesoratului.
Aşa cum BIHOREANUL (facsimil) a dezvăluit, edilul-preşedinte i-a închiriat pe 25 de ani un teren de 4,3 hectare propriei soţii, Sorban Orsolya Monika - de care între timp ar fi divorţat, dar cu care locuieşte tot împreună - pentru doar 215 euro/an, iar un altul, tot de 4,3 hectare, l-a dat în aceleaşi condiţii cumnatei Kalman Gyöngyi.
Ceea ce, însă, a determinat-o pe Egri să-l reclame procurorilor a fost faptul că în 2018 edilul a semnat un contract de închiriere pe 99 de ani a unui teren de 3,69 hectare, contra a 332.100 euro, cu o firmă din Cluj, fără ca oamenii să fi ştiut acest lucru şi fără a li se fi dat socoteală, nici până azi, ce a făcut cu banii, căci la ei n-a ajuns niciun leu.
O hărţuire
Deranjat, edilul a trecut la represalii. Procesul pentru anularea moştenirii este "un şantaj instituţional", afirmă Egri, supărată că Sorban s-a folosit de funcţie pentru a o şicana. La fel afirmă şi avocata acesteia. "Este o hărţuire, ca să nu poată dispune de propria casă, căci pe durata procesului litigiul este notat în Cartea Funciară şi imobilul nu poate fi vândut. În plus, vor să-i producă o stare de tensiune şi de stres", arată avocata Simona Paşcu (foto).
Practic, este un abuz de drept, sancţionat prin Codul Civil, care stipulează că "niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe".
O dovadă a lipsei de bună-credinţă a Primăriei este nu doar faptul că a intentat procesul la 23 de ani după decesul lui Egri Alexandru şi preluarea moştenirii de către unica sa fiică, ci şi că, deşi la înregistrarea acţiunii Primăria afirma că îşi va proba pretenţiile cu înscrisuri şi martori, acest lucru nu s-a întâmplat. Până acum, judecarea procesului a fost amânată de 8 ori deoarece instanţa, după cum spune avocata, "a pus în vedere Primăriei, în repetate rânduri, să depună înscrisurile solicitate, ceea ce Primăria nu a făcut".
Jonglerie cu semnături
Aşa cum arată încheierile şedinţelor de judecată, Judecătoria Aleşd a cerut administraţiei locale ca, "sub sancţiunea aplicării unei amenzi judiciare în caz de neconformare", să-i comunice documentele referitoare la proprietatea lui Egri Alexandru, dar şi "cinci înscrisuri oficiale în care apare semnătura viceprimarului Cofar Cătălin Nicolae".
Miza acestei din urmă cereri? În realitate, după cum susţin Egri şi avocata sa, chiar dacă cererea de chemare în judecată a fost făcută pe numele vicelui, nu acesta a semnat documentul, ci managerul public al comunei, Elena Paşcalău, ceea ce ar putea atrage nulitatea cererii de chemare în judecată.
Culmea, în loc să depună documente cu semnătura sa, Cofar s-a prezentat la Judecătorie pentru a da o declaraţie că semnătura îi aparţine, iar Primăria, de data asta cu numele şi semnătura primarului, a trimis instanţei o adresă conform căreia în document apare numele vicelui fiindcă, în perioada în care fusese întocmit, primarul Sorban era plecat "în delegaţie". Este, însă, o practică obişnuită a lui Sorban, care de fiecare dată îi pasează lui Cofar sarcina de a semna documente controversate, pentru care ar putea fi tras la răspundere...
Surpriză: Sorban renunţă!
Procesul care a trenat doi ani de zile urma să continue la toamnă, în septembrie, dar va fi oprit, se pare, iar asta fiindcă BIHOREANUL "a intrat pe fir".
După ce reporterul a încercat să-l contacteze pentru a-l întreba de ce a girat un proces abuziv împotriva unei moştenitoare de drept, dar şi ce dovezi ar avea privind existenţa unui presupus testament prin care tatăl lui Egri Katalin ar fi lăsat casa comunei, ca în ea să locuiască "nevoiaşi", Sorban Levente a anunţat - surprinzător - că vrea să renunţe la proces. "În urma discuţiilor purtate cu reprezentantul doamnei Egri (n.r. - cu avocata acesteia), s-a decis retragerea dosarului. Acest demers urmează să fie perfectat de avocatul Primăriei împreună cu avocatul doamnei Egri", a transmis edilul, în scris, vinerea trecută.
Deocamdată, însă, atât "pârâta" cât şi avocata acesteia au negat că Sorban le-ar fi contactat şi că ar fi convenit oprirea procesului, aşa că, dacă edilul doar a minţit şi nu se va ţine de cuvânt, litigiul ar putea continua...
DAUNE MORALE
Câştigătoare la plată
Dat fiind caracterul abuziv al procesului ce i-a fost intentat de Primărie, dar şi lipsa oricărui temei real pentru a-i fi contestată moştenirea, Egri Katalin a decis să solicite administraţiei locale daune morale de 15.000 euro, deoarece, odată cu deschiderea acţiunii, litigiul a fost notat în evidenţele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Din acest motiv, femeia nu a putut vinde casa, aşa cum intenţiona, pentru a-şi ajuta fiica să-şi achiziţioneze o locuinţă proprie.
În situaţia în care instanţa i-ar da dreptate femeii, banii nu ar fi urma să fie achitaţi nici de primarul abuziv, nici de vicele-marionetă, ci de la bugetul local, adică din banii tuturor locuitorilor comunei. Inclusiv din ai victimei celor doi edili, care şi-au folosit funcţiile pentru a o hărţui...