- Seceta prelungită împinge spre faliment fermele din Bihor, după ce porumbul a fost calamitat
- Pe 40.000 de hectare sunt pierderi uriașe, în zonele unde se poate totuși recolta, producția a coborât sub 10% din cea a unui an normal, iar fermierii ajung să cumpere cereale pentru a plăti arenda și cer protecție împotriva executărilor
Câmpurile galbene dezvăluie fața unei morți premature. Porumbul foșnește uscat ca foaia de ziar. Plantele sunt abia cât un stat de copil, iar crăpăturile din pământ șerpuiesc adăpate din rădăcinile secetei.
„Nu s-a făcut nimic. Se strânge lațul și n-are nimeni nicio soluție”, spune fermierul Gheorghe Beltechi. Bărbatul lucrează 1.000 de hectare de teren în Mădăras, iar paguba la porumb îi este totală.
„N-am mai pățit așa ceva”
Seceta ține din primăvară. La sfârșitul lunii mai, Observatorul European al Secetei indica înrăutățirea fenomenului în Europa, iar în iunie Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertiza că uscăciunea prelungită golise rezervele de apă din sol în Ungaria și în vestul României. În iulie, valurile de căldură au accentuat dramatic fenomenul.
În zona Oradiei, în vară au căzut doar 3,8 l/mp, cu 94% sub normalul climatic, iar temperatura maximă a ajuns la 37,9°C. Pe câmpuri, recoltele au fost arse. „N-am mai pățit așa ceva. În ultima lună trei vaci și-au scrântit picioarele după ce copitele le-au intrat în crăpături”, a povestit BIHOREANULUI un fermier din zona Salonta.
Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, avertiza încă de la sfârșitul lui august că fermierii au nevoie de ajutoare. „Dacă nu luăm câteva decizii foarte ferme, riscăm să îi împingem în pragul falimentului”, spunea ministrul. Și cam atât...
„Este afectat tot județul”
Fermierii bihoreni se pregăteau, oricum, pentru un an slab, dar nu atât de rău. Suprafața cultivată cu porumb a coborât de la circa 70.000 ha anul trecut la 40.000 ha anul acesta, tocmai pentru că a fost afectat și în anii anteriori. La începutul lunii septembrie, Direcția Agricolă estima pierderi de aproape 100%.
„Spre deosebire de alți ani, fenomenul e mult mai sever. Este afectat tot județul în proporție de 70 - 100%”, spune directorul adjunct Marius Ștefan (foto). În zonele în care au avut ce recolta, fermierii au adunat doar 350 kg/ha, față de 6 tone într-un an normal. „Nu se acoperă nici costul motorinei pentru recoltat”. Fermierii au început să depună la primării înștiințări privind pagubele, iar echipele Direcției întocmesc procesele-verbale de constatare.
Pentru agricultori greul abia începe. „Avem fermieri care și-au asumat plata arendei în produse. Ei sunt puși în situația să cumpere de undeva acel porumb ca să și-o poată plăti”, spune Ștefan. Și nu prea au de unde...
„N-avem absolut nimic”
Gheorghe Beltechi (foto) lucrează 1.000 ha în zona Mădăras, dintre care 200 ha sunt ale sale. Are rate până în 2032. „Porumbul e compromis 100%. Floarea-soarelui 70%”, spune bărbatul. Pierderile la porumb se ridică la 4.000 lei/ha, bani cheltuiți cu sămânța, lucrările, tratamentele, motorina și salariile. „Banii s-au dus și n-avem absolut nimic”, spune mâhnit.
Deocamdată, nu știe cum va plăti proprietarii terenurilor luate în arendă: „Va trebui să cumpăr porumb din altă parte”. Ca reper de piață, porumbul livrat în Portul Constanța se vindea în octombrie 2025 cu 179-185 euro/tonă, iar la începutul lui septembrie 2026 ajunsese la 229 euro/tonă, deci cu până la 28% mai scump.
Sub amenințarea executării silite
Beltechi are utilaje în leasing și credite, iar ca să supraviețuiască va trebui să „rostogolească” datoriile. A reușit să achite ratele până în august, după care nu mai are soluție. „Ca să închid anul acesta mi-ar mai trebui 2 milioane de lei, bani pe care nu-i am”, spune el.
Nu cere ștergerea datoriilor, ci reeșalonarea lor. „Dacă statul ar interveni cu un cadru legislativ de reeșalonare, să nu te execute, ți-ai putea reveni”, crede fermierul. Metoda a mai fost aplicată. Cu doi ani în urmă, prin OUG 118/2024, fermierii afectați grav de secetă au putut cere suspendarea rambursării unor credite și a executărilor silite până la 1 august 2025. Pentru seceta din 2026, deocamdată nu s-a luat nicio măsură.
Mai mult, Ministerul Agriculturii se ceartă cu reprezentanții fermierilor pe despăgubirile aferente anului trecut. Ministrul interimar Tánczos Barna a anunțat la începutul lui septembrie cel mult 100 lei/ha, în timp ce Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere un plafon de 523 lei/ha.
Beltechi e sceptic cu privire la eficiența ajutoarelor: „O despăgubire de 50 de euro pe hectar e zero față de cât avem nevoie”. De cinci ani, el unul tot rostogolește deficite: „Tot sperăm că într-o zi o să fie mai bine”. Doar că anul acesta porumbul s-a uscat înainte de recoltă, pe când scadențele vin la timp...
