Surpriză uriașă joi, în ședința Colegiului Prefectural: directorul general al Administrației Bazinale de Ape Crișuri a anunțat că proiectul pentru reabilitarea barajului Leșu, golit în 2015 din cauza necesității reparațiilor capitale, ar putea fi „îngropat”, chiar dacă are asigurată o finanțare de peste 200 milioane lei din PNRR.
„Nu vom mai avea acești bani. Banii ANAR pentru investiții pe ape pentru toată țara sunt 66 milioane lei, deci este imposibil de a rezolva această problemă din banii statului român”, a spus Pásztor Sándor, afirmând că la nivel central s-ar dori ca toate fondurile PNRR destinate reabilitării a 13 baraje din întreaga țară - aproximativ 250 milioane euro - să fie direcționate în alte scopuri.
„Durerea județului Bihor”
Invitat să prezinte în reuniunea de joi a Colegiului Prefectural Bihor stadiul realizării celor mai importante proiecte derulate cu fonduri europene de instituția pe care o conduce, directorul general al ABA Crișuri, Pásztor Sándor, a afirmat că aceasta este „campioană” la nivel național, în sensul că din 11 Administrații Bazinale de Ape din subordinea Administrației Naționale Apele Române, cea din Oradea (care gestionează bazine hidrografice din județele Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara și Arad) are peste 50% dintre proiectele existente la nivel național.
„ABA Crișuri are în portofoliu 21 proiecte cu fonduri europene, mai mult decât restul țării în total, valoric vorbim de proiecte de peste 100 milioane euro”, a spus Pásztor Sándor (foto jos), adăugând că aceste proiecte au fost pregătite pe toate programele de finanțare existente, dintre care 15 pe PNRR.
Problema este, însă, tocmai cu aceste proiecte cu finanțare prin PNRR, a dezvăluit șeful ABA Crișuri, și în special cu proiectul pentru reabilitarea și modernizarea barajului de la Leșu. „Durerea județului Bihor este barajul Leșu”, a spus Pásztor, referindu-se la faptul că acumularea permanentă menită să stocheze aproape 30 milioane metri cubi de apă a fost golită în 2015 din cauza faptului că nu mai prezenta siguranță, iar reabilitarea este acum în pericol.
„La cinci ministere”
Fără a da detalii despre cine anume de la nivel central ar dori blocarea proiectului care a obținut finanțarea din PNRR anul trecut, alături de alte 12 baraje din țară, și nici despre „direcția” în care s-ar urmări să se „dirijeze” banii, șeful ABA Crișuri a afirmat că licitația pentru reabilitarea barajului Leșu a fost lansată în luna decembrie a anului trecut, de către ANAR, iar pe luni, 31 martie, este prevăzută deschiderea ofertelor depuse de firmele interesate să reabiliteze cele 13 baraje din întreaga țară.
„Am obținut finanțarea, pare foarte simplu (n.r. – să fie pus în aplicare proiectul), dar nu este deloc simplu. Împreună cu dl. prefect am făcut mai multe adrese la cinci ministere, pentru că am simțit că de la nivel central se dorește oprirea acestor lucrări și de a dirija banii într-o altă direcție. Încă suntem deschiși (n.r. – demersurile de licitare sunt în curs), credem că dacă luni deschidem ofertele și ne mișcăm repede, dacă reușim să adjudecăm în 2, 3, 4 săptămâni, atunci avem o șansă, și în aceste condiții se poate semna barajul Leșu”, a spus șeful ABA Crișuri.
Potrivit lui Pásztor, dacă programul cu fonduri PNRR pentru reabilitarea celor 13 baraje, inclusiv a celui de la Leșu, va fi blocat, în viitorul predictibil nu vor exista alți bani în acest scop. „Gândiți-vă că Leșu (n.r. - reabilitarea) înseamnă 40 milioane de euro. Nu vom mai avea acești bani. Banii ANAR pentru investiții pentru toată țara sunt 66 milioane lei (n.r. - pe anul 2025), Leșu înseamnă peste 200 milioane lei. Deci este imposibil de a rezolva această problemă din banii statului român, ori pierdem această problemă. Am ajuns inclusiv la președintele interimar ca să încercăm să facem pași”, a mai spus Pásztor Sándor.
„Derogare” pentru Leșu
După încheierea Colegiului Prefectural, șeful ABA Crișuri a lămurit, la solicitarea BIHOREANULUI, că - având „semnale” că la vârful Guvernului s-ar intenționa oprirea programului din PNRR pentru reabilitarea tuturor celor 13 baraje - împreună cu prefectul Marcel Dragoș a făcut demersuri la ministerele Mediului, Dezvoltării, Fondurilor Europene și Finanțelor, încercând să „salveze” proiectul pentru barajul Leșu.
Potrivit lui Pásztor, motivul pentru care Guvernul ar lua în calcul să „mute” fondurile PNRR pentru reabilitarea barajelor este că banii pot fi folosiți doar până la finele anului 2026, iar lucrările trebuie finalizate cel târziu în luna august a anului viitor, pentru ca apoi, până în decembrie, să se facă decontările.
„Mi s-a spus că există pericolul ca fondurile PNRR să nu poată fi cheltuite până la termenul limită, pentru că nu sunt șanse mari să se finalizeze la timp lucrările. Eu am dat în scris (n.r. - în adresele către ministere) că îmi asum că barajul Leșu să se facă la timp. Ar fi o soluție să se păstreze fondurile măcar pentru noi”, a spus Pásztor Sándor, suferând că ar încerca să obțină o „derogare”, în sensul păstrării fondurilor pentru acumularea de la Leșu.
„Luni este deschiderea ofertelor, dacă reușim să încheiem un contract atunci proiectul poate să meargă mai departe. Luni aflăm ce șanse avem”, a spus șeful ABA Crișuri.
Pe uscat de aproape un deceniu
Construit la finele anilor 1970 pentru a asigura stocarea a aproape 29 milioane metri cubi de apă, a asigura apărarea împotriva inundațiilor în localitățile Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca, precum și pentru producția de energie electrică la hidrocentrala de la Munteni, barajul de la Leșu a fost golit în 2015, deoarece nu mai putea fi exploatat în siguranță din cauza exfiltrațiilor de apă.
În 2017, ministrul de atunci al Mediului, Doina Pană, susținea că reabilitarea barajului Leșu este eligibilă spre finanțare cu fonduri europene prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare), urmând ca lucrările să fie finalizate în doi ani, adică până în 2019, ceea ce nu s-a întâmplat.
Un an mai târziu, în 2018, următorul ministru al Mediului, Ioan Deneș, anunța că au început lucrări pentru „punerea în siguranţă” a barajului Leşu, executate de firma orădeană Repcon, şi că acestea urmau să fie finalizate în 2021.
În 2020, însă, ABA Crișuri, condusă atunci de Ionel Avrigeanu, anunța că solicitarea de finanțare europeană fusese respinsă cu un an înainte, sub conducerea lui Dorel Dume, din cauză că documentația fusese făcută după normative tehnice depășite. Anul trecut, Guvernul a aprobat reabilitarea barajului Leșu cu fonduri PNRR, licitația în acest scop fiind lansată în decembrie 2024.