Investițiile în spitale pot avea același rezultat ca irigarea deșertului dacă nu sunt dublate de un management responsabil și dacă angajaților nu le pasă de pacienți. Asta se întâmplă la Spitalul Municipal Dr. Pop Mircea din Marghita: de când ministru al Sănătății era marghiteanul Cseke Attila, în spital s-a investit masiv, dar managementul girat de o colegă din UDMR, Bradács Aliz, a rămas „de căruță”.
La începutul acestei luni, după ce Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a lăsat spitalul fără acreditare, iar Casa Asigurărilor de Sănătate i-a întrerupt finanțarea, conducerea unității a ținut ascunse motivele, pe care vi le dezvăluie, însă, BIHOREANUL: incompetența, indiferența, superficialitatea...
Vinerea neagră
Lovitură fără precedent suferită de un spital din Bihor: pe 4 februarie, CAS a suspendat contractul de finanțare încheiat în iulie 2021 cu Spitalul Municipal din Marghita, unitate cu 267 de paturi subordonată Consiliului Local și deservind 100.000 de oameni din zonă. Motivul? Cu o zi înainte, spitalul anunțase că a rămas fără acreditare din partea ANMCS, organism ce atestă îndeplinirea - sau nu - a condițiilor pentru ca o unitate sanitară, publică ori privată, să funcționeze corect și să aibă acces la banii din Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate.
În ciuda gravității deciziei de neacreditare, consfințită pe 31 ianuarie prin Ordinul 32/2022 al președintelui ANMCS, Andrei Cosmin David, conducerea spitalului n-a informat și publicul. Abia după ce BIHOREANUL a dat știrea, șefii spitalului au comunicat, fără nicio referire la cauze și la vinovați, că-l vor înscrie într-o nouă procedură de evaluare, fapt ce va permite reluarea contractului cu CAS. Cât despre plata prestațiilor până la reluarea relației contractuale cu Casa, șefii spitalului au transmis că „decontarea serviciilor trebuie validată în 3 zile lucrătoare, deci spre liniștea pacienților comunicăm că se lucrează în regim normal”.
Semnatarii comunicatului - managerul Bradács Aliz, directorul medical dr. Sorin Tabacu și directoarea financiar-contabilă Kocsis Emese - au comis o manipulare punând semnul egalității între posibilitatea de validare în 3 zile a serviciilor medicale și decontarea lor efectivă, fapt imposibil în afara contractului cu CAS, tocmai suspendat. Abia luni, 7 februarie, spitalul a fost înscris pentru o nouă evaluare, iar de marți a reluat contractul cu CAS, fără a putea deconta, însă, serviciile prestate în cele 4 zile fără contract.
Minciună cu GDPR
La solicitarea BIHOREANULUI de a lămuri cauzele neacreditării, ANMCS a răspuns pe 8 februarie că potrivit Legii 185/2017, privind asigurarea calității în sistemul sanitar, acreditarea, care se face din 5 în 5 ani, se acordă doar dacă spitalele îndeplinesc standardele de calitate „în proporție de cel puțin 51%”, iar „indicatorii critici privind siguranța pacientului, în proporție de 100%”.
N-a fost cazul Municipalului marghitean, care de altfel nici nu a avut obiecțiuni la Raport. „Majoritatea indicatorilor neconformi identificați în procesul de evaluare au primit consensul unității sanitare”, arăta ANMCS, explicând că evaluatorii au verificat 4.345 de indicatori, dintre care au fost găsiți 1.425 neconformi, precum și 27 de standarde de calitate, dintre care 13 neîndeplinite.
BIHOREANUL a cerut și spitalului Raportul de evaluare, dar managerul Bradács Aliz a refuzat să-l transmită, afirmând că „documentele rezultate din prelucrarea informațiilor în cadrul procesului de evaluare, inclusiv Raportul, sunt proprietatea exclusivă a instituției sanitare evaluate”. Altfel spus, publicul nu are dreptul să știe de ce spitalul n-a fost acreditat, chiar dacă e finanțat din bani publici!
Ca să justifice ținerea la secret a Raportului, Bradács a invocat și Legea 190/2018 privind protecția datelor personale, sugerând că documentul ar conține asemenea informații. Ceea ce, a constatat BIHOREANUL după ce săptămâna trecută a intrat în posesia lui, este o minciună pe cât de penibilă, pe atât de grosolană: Raportul nu face nicio referire la nicio persoană! În schimb, cele 118 pagini abundă în informații ce relevă incompetența conducerii spitalului...
Probleme de management
Evaluarea unității - prima după înființarea ANMCS în 2015 - a fost făcută de 5 evaluatori care, în mai 2021, au verificat dacă spitalul se conformează standardelor de calitate, controlând de la saloane, bucătărie și spălătorie până la felul în care conducerea unității veghează la asigurarea condițiilor pentru îngrijirea pacienților.
Evaluatorii au conchis că „managementul strategic și organizațional” corespunde standardelor în proporție de numai 39,67%, 731 de indicatori din 1.546 fiind neconformi la acest capitol. Concret, șefii unității nu au făcut „analiza privind nevoile de îngrijire a populației deservite” și nici a „pieței serviciilor de sănătate din zona de acoperire”, pentru a cunoaște concurența. Îndeplinirea obiectivelor spitalului nu e analizată periodic, unitatea funcționează fără să aibă toate avizele și autorizațiile și fără ca managerii să fi luat măsuri pentru obținerea lor.
Personalul nu era repartizat pe secții după nevoile pacienților, investițiile nu au fost „stabilite în conformitate cu obiectivele strategice și având în vedere satisfacerea nevoilor comunității”, aprovizionarea nu era corelată cu consumurile, nu erau stabilite stocuri minime pentru „produse critice”, adică medicamente și consumabile absolut necesare, nu era reglementată identificarea și raportarea „evenimentelor adverse asociate asistenței medicale”, iar „complicațiile survenite pacienților pe perioada internării” nu erau raportate Consiliului Medical.
Riscuri pentru pacienți
Evaluatorii au constatat nereguli serioase și în managementul riscurilor neclinice și clinice la care sunt expuși pacienții: sistemul de monitorizare a parametrilor biologici din ATI nu era funcțional, accesul în ATI și regimul vestimentației nu era reglementat, spitalul nu avea o rezervă de apă care să-i asigure autonomie, nu a reglementat preluarea și depozitarea bunurilor pacienților la internare, nu a stabilit responsabili pentru intervenții în caz de dezastru natural și nici modul de evacuare a pacienților și medicamentelor, nu avea o rezervă de resurse și produse critice...
În ce privește asigurarea condițiilor pentru desfășurarea asistenței medicale, standardul era îndeplinit în proporție de 42,02%, evaluatorii găsind probleme la condițiile hoteliere, monitorizarea dezinfectării spațiilor și echipamentelor, calitatea sterilizării instrumentarului, depozitarea alimentelor, mentenanța utilajelor de bucătărie, igiena lenjeriei etc.
Fără reguli
Spitalul nu a putut dovedi nici îndeplinirea unor obligații ce țin de ABC-ul activităților medicale, și anume că toți medicii ar fi făcut cursuri de resuscitare a pacienților, nu a reglementat modul de analizare a „abaterilor de la protocoalele de diagnosticare și tratament”, desfășurarea consulturilor interdisciplinare ori criteriile de prioritizare a intervențiilor chirurgicale, toate aspecte grave pentru funcționarea oricărui spital.
De asemenea, angajații nu au fost instruiți pentru prevenirea și limitarea infecțiilor intraspitalicești, nu erau verificați dacă poartă infecțiile mai departe, iar spitalul nu a reglementat o „modalitate de identificare, raportare și analizare a evenimentelor indezirabile”. Culmea, nu avea nici măcar reguli de anunțare a aparținătorilor privind „degradarea stării pacienților sau decesul acestora”, semn al „respectului” pentru bolnavi.
Pe românește, Spitalul din Marghita funcționa mai degrabă din inerție decât după reguli, fără să garanteze siguranța pacienților, astfel că ANMCS i-a refuzat acreditarea și a fixat un „termen de remediere” a deficiențelor peste 24 de luni. Poate de către alți manageri, căci cei de acum nu doar că au generat problemele, ci și, știindu-se cu musca pe căciulă, le-au ținut ascunse...
„EXPLICAȚII”
Imposibil de sancționat
În timp ce managerul spitalului din Marghita, Bradács Aliz, a refuzat să explice motivele neacreditării, primarul independent al municipiului, Marcel Sas Adăscăliții (foto), a promis atât BIHOREANULUI, cât și pe contul său de Facebook, că „voi cere explicații doamnei manager”, iar ulterior va face public Raportul ANMCS pe care aceasta l-a ținut ascuns.
Poziția edilului este de bun-simț, deoarece între 4 și 8 februarie spitalul a funcționat fără finanțarea CAS, iar cheltuielile trebuie acoperite din alte surse, cel mai probabil din bugetul local. Având în vedere că în ianuarie CAS Bihor a decontat unității 1,334 milioane lei, pierderea pe cele 4 zile, prin nedecontarea prestațiilor, este de circa 180.000 lei, prejudiciu care în mod normal trebuie recuperat de la persoanele responsabile pentru neacreditare.