În timp ce unii orădeni militează pentru drepturile pietonilor, alții pentru cele ale bicicliștilor, iar pentru drepturile șoferilor ei înșiși, eu sunt deschis pentru drepturile tuturor și, implicit, pentru amenajarea a cât mai multe zone pietonale, a cât mai multe piste pentru bicicliști și a cât mai multe străzi și pasaje sub și supraterane. Atât pe arterele de la marginea Oradiei, cât și pe cele din oraș. Sunt și șofer - că trebuie-, și biciclist - când nu plouă sau nu arde soarele-, și pieton - când nu mă grăbesc. Și, în toate ipostazele, aș fi câștigat dacă se fac toate cele enumerate. Altfel, dacă nu se fac, vom continua să ne târâm ca melcii pe străzile înguste și în intersecții.
În plus, ca orădean al cărui „dormitor” se află într-o suburbie, dar care continuă să lucreze în oraș, mai am un motiv în interesul meu pentru pasaje: să ajung la muncă și acasă cât mai repede, cât mai sigur, cu cât mai puține ambuteiaje sau accidente. Deocamdată, pentru că localitatea de rezidență e legată de oraș printr-un singur drum (construit înainte de 1989, care poate fi blocat de un tractor sau de o simplă tamponare), mă bucur că Bolojan mai face și altele. Oricum, sunt unul dintre miile de orădeni norocoși că la începuturile lui de primar „a făcut” centura pe două benzi, că fostul prefect Claudiu Pop „a făcut” și pasaje peste ea și aștept ca Birta să „facă” unul și pe sub ea.
Îmi dau seama, totodată, că alți orădeni sunt nemulțumiți că orașul e plin de șantiere. Majoritatea sunt oameni de bună credință, supărați de durata mare a lucrărilor la pasajele din centrul civic, întinsă mai ales de inflația de după izbucnirea războiului din Ucraina, care a aruncat în aer prețurile contractelor, firmele oprindu-se din lucru până au fost actualizate. Unii, cred că mai puțini, sunt întărâtați de propaganda adversarilor lui Bolojan, cu socoteala că vor capitaliza la vot nemulțumirile.
Nici nu s-au finalizat aceste pasaje, că Primăria a și anunțat altele, la Crișul și la Gară, iar Consiliul Județean că preia de la oraș proiectul pasajului Vladimirescu - Oneștilor, botezat DJ 797H, prilej pentru cârcotași să acuze subordonarea municipalității de către administrația județeană, de parcă nu tot prin Oradea ar trece, de decenii, DN 1, din Calea Clujului până pe Borșului. Prevăd, așadar, o nouă campanie și contra acestui proiect.
Nu știu dacă îl va opri, dar asta nu înseamnă că trebuie ignorate ecourile. Argumentele contra pasajului nu sunt altele decât „să nu se facă”, cam la fel ca opoziția și la Podul Sovata, și la Pasajul Magheru, și la „drumul expres” Făcliei - Ecaterina Teodoroiu - Izvorului - Bihorului - Real II (și ce utile sunt acum toate!). Primăria și CJ trebuie să admită, totuși, că nu au explicat destul și, poate, nici cu adevărat proiectele. Nu sunt suficiente „dezbateri publice” doar la sediu, fără public, ci sunt necesare prezentări ale lor în cartiere, în zonele afectate, cu specialiști și cetățeni care să le discute așezat. Ar avea astfel nu doar utilitate, ci și, fără dubiu, legitimitate.