Unde au ajuns cei 409 oameni cazați la Dumbrava. Ministrul Muncii: Zeci de aparținători au sunat, dar nimeni nu a vrut să-i ia acasă. „Am fost pus în fața faptului împlinit”

• Cele 409 persoane evacuate în urma intervenției DIICOT la așezămintele gestionate de Viorel Pașca în Bihor au fost relocate în centre sociale și unități medicale din 20 de județe, după o mobilizare de urgență coordonată de Ministerul Muncii
• Ministrul Dragoș Pîslaru afirmă că a fost anunțat despre amploarea operațiunii abia în dimineața descinderilor, când acțiunea era deja în desfășurare, și că a fost pus în fața faptului împlinit
• Zeci de aparținători au sunat la linia specială pusă la dispoziție pentru a se interesa de oamenii relocați din azilele lui Viorel Pașca, însă niciunul nu a vrut să-i ia acasă

Într-o amplă postare pe Facebook, ministrul Dragoș Pîslaru a explicat luni seară că a fost informat telefonic că peste 400 de persoane vulnerabile, evacuate din imobile private din Bihor, trebuiau relocate de urgență, abia în dimineața zilei de 30 iunie, la ora 9.30.

„Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare”, a scris Pîslaru pe rețeaua de socializare.

Potrivit ministrului, telefonul a venit de la Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, aflată la fața locului, la Dumbrava. Aceasta fusese înștiințată în prealabil de DIICOT despre acțiune și a fost implicată în operațiune.

„Pus în fața faptului împlinit”

Dragoș Pîslaru afirmă că, după acel telefon, a intrat de urgență în legătură cu procurorul-șef, cu președintele DGASPC Bihor, cu președintele Consiliului Județean Bihor, cu prefectul județului, cu secretarul de stat Raed Arafat și cu alți reprezentanți ai autorităților județene, pentru a găsi soluții rapide de cazare și îngrijire.

„Pus în fața faptului împlinit, urmare a acelui telefon, am intrat de urgență în contact cu procurorul-șef, cu președintele DGASPC Bihor, cu președintele Consiliului Județean Bihor, cu prefectul județului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat și cu o serie de alți reprezentanți ai autorităților județene pentru a înțelege situația și pentru a găsi soluții rapide pentru acomodare în alte centre, în funcție de condiția în care se afla fiecare persoană”, a transmis ministrul.

El spune că nu a primit nici până acum un răspuns la întrebarea de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată din timp.

„După aceste discuții, prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineață a fost: dată fiind amploarea acestei acțiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili? Este o întrebare la care nici astăzi, la o săptămână distanță, nu am un răspuns”, a scris Pîslaru.

Ministrul a precizat că, în aceeași zi, a fost creată o celulă de criză, iar instituțiile de asistență socială din 20 de județe au fost mobilizate de urgență. Procesul de relocare a durat aproape 24 de ore.

Unde au ajuns persoanele relocate

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Muncii, dintre cele 409 persoane evacuate din Bihor, 394 se află în prezent în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 sunt încă în unități medicale, după transferul din unitățile de primiri urgențe.

„Acestea vor rămâne sub supraveghere medicală atât timp cât este necesar, iar după externare vor fi relocate în servicii sociale adecvate, în funcție de evaluarea medicală și socială”, a precizat Pîslaru.

Din totalul persoanelor relocate, 149 sunt încadrate în grad de handicap, 212 sunt persoane vârstnice, cu vârste de până la 93 de ani, iar 11 nu au documente de identitate și CNP, autoritățile lucrând la clarificarea situației lor.

Cele mai multe persoane au fost duse în Alba - 60, Satu Mare - 56, Sibiu - 42, Arad - 38, Cluj - 36 și Botoșani - 31. Alte 29 au ajuns în Vâlcea, 17 în Mehedinți, 15 în Bistrița-Năsăud, 14 în Mureș, câte 10 în Bihor și Neamț, 9 în Hunedoara, 7 în Vrancea, câte 5 în Giurgiu și Olt, 4 în Timiș, 3 în Brașov, două în Gorj și una în Caraș-Severin. Separat, 15 persoane au fost transferate în unități medicale.

40 de apeluri, niciun aparținător dispus să preia persoane

Ministrul a mai arătat că ANPIS a operaționalizat un call center dedicat pentru aparținătorii persoanelor relocate. Până acum, la numărul 021-9309 au fost înregistrate 40 de apeluri din partea familiilor.

„Deși au solicitat informații despre situația acestora, în niciunul dintre cazuri nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele în cadrul familiei”, a afirmat Pîslaru.

El a precizat că echipele județene și locale fac în continuare evaluările sociale individuale, care nu au putut fi realizate la fața locului în ziua intervenției, iar soluțiile urmează să fie adaptate în funcție de situația fiecărei persoane.

„În funcție de situația fiecărei persoane, încercăm să identificăm cea mai bună soluție, adaptată cerințelor și nevoilor individuale”, a scris ministrul.

Primul deces

În aceeași postare, Dragoș Pîslaru a anunțat și primul deces al unei persoane relocate din Bihor.

Așa cum BIHOREANUL a arătat, este vorba despre Gheorghe Gogea, un bărbat de 55 de ani, cu domiciliul în Oradea, care fusese mutat în județul Mureș și care, potrivit ministrului, era stabil după relocare.

„Sper ca justiția să clarifice acest cazul cât mai rapid, înțelegând importanța sa la nivel societal. Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilități, pe cei abandonați de familie și pe cei rămași fără adăpost. Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situații nu se vor mai repeta pe viitor”, a mai spus ministrul.

Acesta a încheiat promițând că „în zilele următoare” va dispune „o serie de măsuri atât pentru remedierea carențelor imediate și evidente, cât și pentru identificarea unor soluții sistemice pentru îngrijirea celor care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru”.

Postarea integrală poate fi citită mai jos: