Verdict abia după prescriere în dosarul DNA cu frauda din proiectul cu lilieci al APM Bihor: Fostul director Ovidiu Dăescu scapă de răspundere

După aproape șapte ani de proces, Tribunalul Bihor a pronunțat luni sentința în dosarul de corupție deschis de DNA în 2019 privind modul în care Agenția pentru Protecția Mediului Bihor a derulat proiectul european de conservare a liliecilor din Munții Pădurea Craiului și Trascău.

Instanța a stabilit că frauda a fost dovedită, însă inculpații nu mai pot fi condamnați penal din cauza prescripției, fiind obligați doar să achite prejudiciul. Între aceştia se numără şi Ovidiu Dăescu, fost şef al APM Bihor în perioada 2009 şi 2012, iar ulterior comisar general la Garda Naţională de Mediu şi viceprimar ALDE al municipiului Beiuş.

Bani pentru lilieci

În primăvara anului 2010, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor începea implementarea unui proiect european dedicat conservării unor specii de lilieci și protejării habitatelor din mai multe peșteri din vestul țării.

Proiectul LIFE, finanțat cu aproximativ 1,3 milioane de euro din fonduri europene și de la Ministerul Mediului, presupunea activități de cercetare, educație ecologică și lucrări de protecție a peșterilor.

Programul prevedea, între altele, montarea a 300 de scorburi artificiale pentru lilieci și instalarea de panouri informative trilingve la 15 peșteri din Bihor, Alba și Cluj, pentru a proteja habitatele naturale ale 7 specii de lilieci. De asemenea, planul prevedea şi modificarea unor trasee de vizitare, iar în unele peşteri închiderea gurilor de intrare, fie prin montarea unor grilaje, fie prin refacerea unor lacuri naturale în faţa intrărilor.

Proiect în anchetă

BIHOREANUL a relatat încă din 2017 că procurorii DNA Oradea investigau modul în care au fost cheltuite fondurile proiectului, suspectând angajări fictive, lucrări executate de alte firme decât cele declarate și folosirea unor bunuri cumpărate din bani europeni în afara scopului proiectului.

Ancheta fusese pornită în 2013, însă abia în 2019, dosarul a ajuns în instanță, cu patru inculpați: fostul director al APM Bihor, Ovidiu Dăescu, managerul de proiect Farkas Szodoray Paradi, care era şi preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România, consilierul superior Cornelia Sim și Viorel Butiri, administratorul unei firme, inculpaţi, printre altele, pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, şi obţinere ilegală de fonduri, ambele comise în formă continuată.

În rechizitoriu, procurorii DNA Oradea au arătat că proiectul LIFE a funcționat, în bună măsură, cu o listă de angajați „din pix”, care, audiați în timpul cercetărilor, au recunoscut că știau că figurau în documentele oficiale, dar nu au desfășurat activitățile pentru care apăreau plătiți din fonduri europene.

Un profesor a admis, de pildă, că, deși figura angajat ca „zoolog”, singura activitate desfășurată a fost distribuirea unor pliante la o școală. O altă persoană a explicat că a trimis doar CV-ul și copia actului de identitate pentru a ajuta la completarea echipei de proiect, fără să lucreze efectiv și fără să primească bani. Alte persoane au spus că nici măcar nu au semnat contractele care le purtau numele.

Activitățile din proiect erau realizate de funcționari ai APM Bihor, care erau plătiți „la negru” din salariile celor angajați fictiv, unii dintre aceștia din urmă primind o parte din bani drept recompensă pentru că figurau în documentele proiectului. Inculpații „nu doar că au cunoscut faptul că în cadrul proiectului LIFE au fost angajate persoane în mod fictiv, ci au și acceptat și susținut acest mecanism”, au arătat procurorii.

Mașină pentru șefu’

Ancheta a mai dezvăluit că bunuri de mobilier achiziţionate în cadrul proiectului au ajuns în biroul directorului instituţiei de la acea vreme, Ovidiu Dăescu, evident, fără legătură directă cu activitățile de conservare a habitatelor liliecilor. Dar şi că un autoturism de teren, în valoare de aproximativ 50.000 de euro, cumpărat tot din fondurile proiectului pentru deplasările la peșteri și în zonele carstice, a fost „confiscat” tot de Dăescu, care îl folosea atât la serviciu, cât şi în interes personal.

Foile de parcurs erau întocmite fără o verificare reală a traseelor, fiind înscrise date fictive, iar bonurile de carburant erau decontate de instituţie şi în cadrul proiectului. Într-o încercare disperată de a justifica consumul de carburant, au fost raportate trasee supraomenești, cum ar fi parcurgerea a 1.648 de kilometri într-o singură zi, arată DNA.

În privința lucrărilor de închidere a peșterilor - obiectivul central al proiectului - acestea au ajuns, în final, la o firmă deținută de Teodor Sim, soțul consilierului superior din cadrul Agenției Cornelia Sim. Nu direct, ci printr-un subterfugiu.

La procedura de achiziție s-a înscris o firmă patronată de Viorel Butiri, care a fost singurul ofertant și a câștigat contractul de execuție. În documentația de atribuire era prevăzută explicit o clauză care interzicea subcontractarea lucrărilor. În forma finală a contractului semnat cu APM Bihor, această interdicție a dispărut, iar la doar câteva zile după semnare lucrările au fost predate firmei lui Sim.

Afaceri de familie

Cert e că, pentru a păstra aparențele, în timpul lucrărilor, muncitorii firmei lui Sim au primit salopete cu însemnele societății care câștigase licitația, spuneau anchetatorii, arătând şi că suma totală facturată către APM Bihor – peste 700.000 de lei – a fost aproape identică cu cea facturată ulterior de societatea care executase în realitate lucrările. Practic, banii încasați de la instituție au fost virați mai departe aproape integral, Butiri păstrând doar garanția de bună execuție.

Problemele nu s-au oprit la documente. În cazul unor peșteri, ancheta a indicat deficiențe de execuție, grilajele nefiind fixate cu beton, așa cum prevedea documentația tehnică. În ciuda acestor neconformități, recepția lucrărilor a fost făcută formal: membrii comisiei au semnat procesele-verbale la sediul APM Bihor, fără să verifice în teren modul în care au fost executate lucrările, a mai acuzat DNA.

În acest context, consilierul superior Cornelia Sim, care era și asistenta financiară a proiectului, s-a aflat într-un evident conflict de interese, aplicând viza de control financiar preventiv pe documentele de plată pentru lucrările executate, deși acestea ajungeau în final la firma administrată de soțul ei, a mai acuzat DNA.

Fapte există, dar degeaba...

Procesul pornit de DNA în 2019 s-a transformat la Tribunalul Bihor într-o veritabilă telenovelă, cu audieri repetate de martori și schimbări succesive de complete de judecată, potrivit surselor BIHOREANULUI, dosarul fiind plimbat la 4 judecători în timpul scurs.

Când cazul a ajuns, în sfârșit, la un verdict, timpul trecuse deja în favoarea inculpaților. A constatat-o luni Tribunalul Bihor, arătând că, pentru acuzațiile de obținere ilegală de fonduri, răspunderea penală s-a prescris în 2022, iar pentru frauda cu fonduri europene termenul de prescripție s-a împlinit în 2024.

Această situație a apărut în contextul deciziilor Curții Constituționale privind întreruperea termenelor de prescripție, pronunţate în 2018 și 2022, în care s-a arătat că legislaţia penală nu a prevăzut un mecanism valid de întrerupere a acestora. În consecință, termenele au curs neîntrerupt pentru faptele vechi, reducând perioada în care acestea mai puteau fi sancționate penal și ducând, în ultimii ani, la închiderea mai multor anchete de corupție începute cu mult timp în urmă.

Pe de altă parte, în hotărârea pronunțată, Tribunalul Bihor arată că frauda a fost demonstrată de procurori „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, motiv pentru care inculpații au rămas fără sumele despre care instanța a stabilit că reprezintă folos personal.

Se confiscă!

Deși procesul a vizat fraudarea unor fonduri guvernamentale și europene, nici Ministerul Mediului - care a finanțat o parte din proiect - și nici Comisia Europeană, care a asigurat finanțarea europeană, nu au transmis instanței pretenții civile față de inculpați.

În aceste condiții, judecătorii au dispus confiscarea sumelor considerate prejudiciu. De la fostul director al APM Bihor, Ovidiu Dăescu, instanța a dispus confiscarea specială a 79.419 lei, sumă compusă din 4.899 lei, reprezentând partea din salariile unei persoane angajate fictiv din care acesta și-ar fi reținut un „comision”, și 74.520 lei, reprezentând contravaloarea folosului obținut prin utilizarea autoturismului achiziționat prin proiect în interes personal până în luna mai 2012.

De la Cornelia Sim a fost confiscată suma de 8.649 lei, reprezentând jumătate din salariul încasat de un angajat fictiv din proiect, sumă pe care aceasta ar fi împărțit-o cu persoana respectivă. În cazul lui Farkas Szodoray Paradi, instanța a stabilit că nu a obținut un folos patrimonial personal din activitatea infracțională, motiv pentru care nu au fost dispuse măsuri de confiscare.

În ceea ce îl privește pe Butiri, decedat în timpul procesului, instanța a constatat încetarea procesului penal și a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Hotărârea Tribunalului Bihor nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, atât de inculpați, cât și de procurorii DNA.