Opt părinți acuzați de procurorii DIICOT Oradea că își exploatau propriii copii la cerșit au fost achitați definitiv pentru trafic de minori, dar au fost condamnați, cu suspendare, pentru folosirea minorilor în scopul cerșetoriei. Decizia finală îi obligă pe aceștia la câte 100 de zile de muncă în folosul comunității și la justificarea mijloacelor de existență.
Este vorba despre dosarul care a ieșit la iveală pe 21 iunie 2023, când polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Oradea, coordonați de un procuror DIICOT, au făcut zece percheziții în comuna Avram Iancu din Bihor și în Seleuș, județul Arad.
Ancheta pornise în luna ianuarie 2023, după cum a relatat atunci BIHOREANUL, după ce reprezentanții firmei de pază a unui centru comercial au reclamat fenomenul la Poliția Locală Oradea. Verificând în teren, polițiștii locali i-au surprins în mai multe rânduri pe minori cerșind sub aparența vânzării unor linguri de lemn sau verdețuri, în parcările centrelor comerciale Hornbach, Dedeman, Selgros, Auchan, Brico Depot și ERA Shopping Park.
Cercetările au arătat că victimele exploatate erau 11 copii cu vârste între 7 și 17 ani, obligați chiar de propriile familii să cerșească în Oradea, Arad și Timișoara. În urma perchezițiilor au fost ridicate 17 telefoane și 7.800 de lei, iar cei opt suspecți au fost reținuți.
O zi mai târziu, nouă dintre cei 11 copii au fost preluați temporar de DGASPC Bihor și duși într-un centru de protecție. Patru bărbați au fost arestați preventiv, iar partenerele lor au fost plasate în arest la domiciliu, măsurile preventive fiind revocate pe 4 ianuarie 2024, adică după aproximativ șase luni și jumătate.
Patru familii, 36 de copii
Cei opt inculpaţi - Lingurar Giurgiu și Lingurar Mirela, Lingurar Tudor Marcel și Lingurar Răduța, Lingurar Tarzan și Lingurar Lămîița, cu toţii din satul Tămaşda, comuna Avram Iancu, respectiv Lingurar Răzvan și Lingurar Rita Simona, din comuna Seleuş, judeţul Arad - sunt patru cupluri de verișori şi au în total un număr impresionant de copii: 36. Dintre aceștia, 11 minori cu vârste între 7 și 17 ani au fost identificați drept victime direct exploatate.
Pe de altă parte, în timp ce erau trimiși la cerșit, o parte dintre copii mergeau regulat la școală și primeau burse sociale, iar una dintre fetițe avea chiar bursă de merit.
În actul de acuzare, trimis instanței în toamna anului 2023, anchetatorii au reconstruit în detaliu modul în care funcționa afacerea de familie, descoperind o structură piramidală bine gândită. Tații formau primul palier al rețelei: ei alegeau orașele și parcările aglomerate din Oradea, Beiuș, Arad sau Timișoara, își transportau familiile cu mașinile și le lăsau strategic în zone fără camere de supraveghere. Bărbații supravegheau totul de la distanță și dădeau alarma la primul semn că apar polițiștii.
Al doilea palier era preluat de mame, care acționau direct pe teren. Acestea cerșeau alături de copii, îi coordonau și îi învățau să se ascundă ori să fugă dacă apăreau forțele de ordine. Trimisi printre trecători cu legături de verdeață sau linguri de lemn în mâini, copiii strângeau sume considerabile. Conform estimărilor DIICOT, un singur minor putea aduna între 200 și 600 de lei pe zi, iar activitatea se oprea doar atunci când părinții considerau că s-au strâns destui bani.
Pătrunjel sau linguri de lemn
În fața magistraților, inculpații au recunoscut că plecau prin orașe cu tot cu copii și că femeile, alături de cei mici, cereau bani de la trecători, după cum reiese din decizia pronunţată pe 26 iunie 2026 de Curtea de Apel Oradea, care a menţinut hotărârea Tribunalului Bihor din 9 aprilie a.c. Cele patru familii s-au apărat, însă, susținând că nu stăteau pur și simplu cu mâna întinsă, ci vindeau legături de pătrunjel sau linguri de lemn.
Judecătorii au respins rapid această variantă, concluzionând că așa-zisul comerț era doar un paravan străveziu pentru cerșetorie, iar părinții și-au împins sistematic cei 11 copii pe străzi pentru a-și asigura propriile venituri. „Inculpatele ofereau spre vânzare pătrunjel sau linguri de lemn, apelând în realitate la mila publicului. Copiii desfășurau același tip de activitate”, au notat magistrații Curții de Apel Oradea în decizia consultată de BIHOREANUL.
Cu toate acestea, au arătat judecătorii, procurorii DIICOT nu au putut dovedi existența unei adevărate mafii de familie. Din dosar a lipsit elementul-cheie al unei rețele: o structură piramidală, cu un lider clar, reguli stricte și sarcini bine împărțite. Din acest motiv, ambele instanțe i-au achitat pe toți cei opt acuzați pentru infracțiunea de grup infracțional organizat, apreciind că a fost doar o colaborare de conjunctură, bazată pe rudenie. „Inculpații acționau în mod independent, în funcție de circumstanțe, nu aveau un plan bine stabilit și nicio activitate organizată și ierarhizată”, se arată în hotărâre.
Luptă pentru supraviețuire
Magistrații au desființat și acuzația de trafic de minori. În timp ce DIICOT susținea că adulții și-au adăpostit și transportat copiii pentru a-i exploata, Curtea a stabilit că găzduirea minorilor în propria casă reprezintă o obligație legală de îngrijire, nu o „adăpostire” în sensul traficului de persoane. La rândul său, drumul spre alte orașe a fost privit ca un simplu mijloc logistic, absorbit de infracțiunea de folosire a minorilor în scop de cerșetorie. Copiii nu fuseseră recrutați de la terți, smulși din familii ori predați altor persoane, iar banii adunați erau folosiți pentru întreținerea întregii gospodării.
Mai mult, unii copii au declarat la audieri că mergeau de bunăvoie cu mamele lor, iar rapoartele psihologice nu au identificat semne de abuz fizic ori emoțional și nici simptome de stres post-traumatic. În final, Curtea a concluzionat că minorii nu au fost tratați ca o „marfă”, iar deplasările nu urmăreau predarea lor către străini, ci reprezentau „deplasarea întregii familii pentru supraviețuire”.
Obligaţi la muncă
Achitarea pentru trafic de minori nu i-a exonerat, însă, pe părinți pentru exploatarea cerșetoriei. „Din probatoriul administrat în cauză, coroborat cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor, rezultă faptul că aceştia, în calitate de părinți, au determinat minorii (copiii familiei) să apeleze în mod repetat la mila publicului și au beneficiat de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități”, se arată în decizie.
Toți cei opt au fost condamnați pentru această infracțiune. În plus, cele patru femei au fost găsite vinovate pentru că au cerșit ele însele folosindu-se de prezența copiilor, deși aveau capacitatea de a munci, iar partenerii lor au fost condamnați pentru complicitate. Potrivit Curții, faptele au creat „o stare de pericol pentru libertatea psihică şi demnitatea minorilor” și au fost comise cu intenție directă.
Pedepsele au fost diferențiate inclusiv în funcție de numărul copiilor implicați și de situația fiecărui inculpat, precizându-se totodată că „scopul pedepsei poate fi atins în cazul inculpaţilor prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, care impun şi o monitorizare a eforturilor inculpaţilor pe calea reintegrării sociale". Astfel, Lingurar Giurgiu și Lingurar Mirela au primit câte 2 ani și 5 luni de închisoare, Lingurar Tarzan și Lingurar Lămîița - câte un an și 10 luni, Lingurar Răzvan - un an și 5 luni, pedeapsă rezultantă care include o condamnare anterioară, Lingurar Rita Simona - un an și 2 luni, iar Lingurar Tudor Marcel și Lingurar Răduța - câte un an.
Toate pedepsele au fost suspendate sub supraveghere pentru 3 ani. Fiecare condamnat trebuie să urmeze un program de reintegrare socială, să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și să comunice informațiile și documentele necesare verificării mijloacelor sale de existență. În plus, instanța a confiscat 4.000 de lei de la Lingurar Răzvan și 1.800 de lei de la Lingurar Tarzan, considerând că sumele proveneau din infracțiunile pentru care au fost condamnați.