Schimbarea climei, cu înmulțirea zilelor însorite, transformă Bihorul într-o zonă ideală pentru cultivarea viei, la fel ca în faimoasa regiune franceză Bordeaux. Începută ca o pasiune, fabricarea vinurilor s-a profesionalizat accelerat, viticultorii bihoreni ajungând să investească milioane de euro în podgorii cu sute de soiuri, crame cu lifturi între vii, pivnițe și conace pentru turiștii pasionați.
O criză este o oportunitate. Încălzirea a transformat nordul ţării într-un areal perfect pentru cultivarea viei. "Dacă până acum câţiva ani clima din renumita regiune franceză Bordeaux se regăsea doar în sudul ţării, acum s-a mutat spre nord, în Bihor şi Satu Mare. Astăzi, aici este fâşia Bordeaux, perfectă pentru struguri", spune viticultorul Sándor Darabont. Familia acestuia cultivă în Biharia 40 de hectare de vie şi vizează un profit de o jumătate de milion de euro anual!
Beneficiile încălzirii globale
Pălinca e prea tare, berea prea lungă, vişinata prea dulce. Vinul este prima legătură de suflet a bihorenilor cu tradiţia, dar mai ales cu viitorul. În ultimii ani, numărul de zile însorite a crescut de la circa 100 de zile în urmă cu un deceniu, la 130 de zile în 2015 şi 160 anul trecut.
"Dacă până acum Bihorul era un areal cunoscut pentru soiurile de struguri albi, minerali şi cu aciditate, în ultimii ani, ca urmare a schimbărilor climatice, am ajuns să cultivăm struguri roşii", spune oenologul Dorin Popa (foto), preşedintele Asociaţiei pentru Cultura şi Civilizaţia Vinului, Millésime din Oradea.
Potrivit specialistului, noile vinuri rosé "din nord", zonă în care e situat şi Bihorul, sunt fructate şi uşoare, rivalizând cu cele din zone viticole celebre cum ar fi Dealul Mare din Buzău, unde încălzirea climei a făcut vinurile roşii "mai alcoolice şi taninoase".
Vinul în cifre
Lucru puţin cunoscut, Bihorul marchează record după record în viticultură şi vinificaţie. "Este singurul judeţ care se poate mândri cu o localitate ca Sălacea, cu o mie de pivniţe, mai multe decât case, singurul cu un viticultor privat care cultivă 120 de soiuri de struguri, singurul judeţ cu nouă concursuri de vin organizate anual şi multe altele", afirmă Dorin Popa.
Concursurile organizate la Aleşd, Biharia, Cauaceu, Diosig, Episcopia Bihor, Petreu, Sâniob, Sântimreu şi Valea Lui Mihai au ambiţionat producătorii. "150 participă la concursuri, aşa încât calitatea vinurilor este în continuă creştere".
Cultivarea viei şi fabricarea vinurilor au renăscut ca hobby după retrocedarea terenurilor în anii ʼ90 şi s-au profesionalizat rapid. "Avem 18 crame mici în zonele Aleşd, Biharia, Diosig, Sântimreu şi Vaida, dintre care unele premiate, cum este cea înfiinţată de Dan Corbuţ la Diosig, iar alta, cu singura pensiune pentru cazarea turiştilor care vor să deguste un vin local de calitate, cum are familia Békési la Vaida", spune oenologul.
Un hobby devenit afacere
Podgorenii bihoreni nu doar că pun accent tot mai mult pe vinurile roşii şi rosé, acum la modă, dar s-au îngrijit şi de recuperarea unor soiuri locale de struguri, cum ar fi Cabernet-Sauvignon de Diosig, Bakator, care în urmă cu două secole ajungea de la Sălacea pe masa împăratului de la Viena, şi au adoptat cu succes soiuri negre cu aromă florală ce aminteşte de fructele negre de pădure, cum ar fi Shiraz din Australia.
"Navele amiral" ale viticulturii bihorene sunt podgoriile familiilor Ur din Sântimreu şi Darabont din Biharia, fiecare cu câte 40 de hectare de vie. "Aici vorbim de investiţii de 30.000 euro la hectar numai în pregătirea terenului, plantarea viţei, sistem de susţinere şi întreţinere timp de 4 ani, până intră pe rod, fără să luăm în calcul costurile cu cramele, utilajele ş.a.", explică Popa. Dar şi profitul este pe măsură...
Alegeţi Regent şi Generosa!
La 73 de ani, Homonnai Gábor (foto) cultivă 120 de soiuri de struguri pe două parcele însumând o jumătate de hectar în zona Aleşd, cel mai tânăr areal viticol din România, înregistrat în 2019 la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească. "Am avut 150 de soiuri aduse din toată lumea, dar am mai scos din ele. Înfloresc şi se coc diferit, de unele te ocupi doar de două ori pe an, de altele şi de zece ori, că sunt mai gingaşe... E foarte mult de lucru", spune Homonnai.
Bătrânul le-a văzut pe toate. "Dacă aş avea iar 20 de ani, aş ţine doar soiul german Regent, semi-hibrid, timpuriu şi rezistent, care dă un vin roşu minunat, şi cel unguresc Generosa, care dă o groază de ciorchini vişinii unul lângă altul la baza coardei şi din care iese un vin alb foarte bun. Astea se potrivesc cel mai bine zonei", zice viticultorul.
Homonnai nu ştie cât a cheltuit până acum cu via, cum nu ştie nici Nagy Sándor, care cultivă 3 hectare la Sântimreu. "Anul acesta am început recoltatul cu o lună mai repede din cauza căldurii. Va fi vin bun, că boabele au adunat zahăr, dar mai puţin, că n-a plouat".
Pentru a-şi uşura munca, şi-a construit un lift cu 4 etaje care coboară din vie direct în beci. "Sus e via, dedesubt este etajul unde fierbe vinul, apoi, cum cobori, locul unde e limpezit vinul şi tot aşa până jos, unde sunt rezervoarele de inox. Totul prin cădere, fără pompă", explică Nagy. Simplu şi eficient!
Direct la cramă
Mai mult decât băutură, vinul bun e o poveste care se cere savurată, de la culoare şi limpezime la note şi arome. "Oamenii vor să vadă cu ochii lor podgoria şi crama, să afle povestea din spatele vinului şi să fie ajutaţi să descopere aromele care îl particularizează", spune Békési Csaba (foto), care deţine împreună cu părinţii 2 hectare de vie în satul Vaida din comuna Roşiori, precum şi singura agropensiune destinată turismului viticol din Bihor.
Director al AJOFM Bihor, Békési le prezintă în weekenduri oaspeţilor via şi vinurile de aici. "Suntem la început de drum şi e destul de greu. Din păcate, când vine vorba de oenoturism toată lumea se gândeşte la sudul ţării şi zona Miniş, deşi avem vinuri bune şi locuri frumoase în Bihor". Este convins, totuşi, că turismul vinului se va dezvolta odată cu apariţia altor investiţii în domeniu.
Pariu pe turism
Spre exemplu, Dan Corbuţ (foto), unul dintre cei mai mari fermieri bihoreni, cultivă 9 hectare de vie în jurul unei crame cu o producţie de 15.000 de sticle pe an şi are în lucru un proiect integrat.
"Am început la Diosig construirea unei crame cu conac care va avea 50 de locuri de cazare, restaurant, sală de degustări şi toate facilităţile. Investiţia se va ridica undeva la 4 milioane de euro", spune fermierul.
Deja premiată, crama Corbuţ alimentează cu vinuri cele mai bune restaurante din Oradea şi magazine de specialitate, aşa că vrea să poată primi clienţii direct în podgorie...
Un vin "mecanizat"
O investiţie similară pregăteşte şi familia Ur din Sântimreu. "Avem cerere de cazare şi lucrăm la asta. Anul viitor vom da în funcţiune o pensiune cu sală de degustare pentru 80 de persoane şi şase camere pentru cazare", spune Zsigmond Ur jr. (foto).
Familia Ur, unul dintre cei mai mari podgoreni din Bihor, cultivă cu 12 angajaţi 43 hectare de vie, procesul de producţie fiind mecanizat. "Utilajul care taie viţa termină un hectar într-o oră, iar combina recoltează aceeaşi suprafaţă în 2 ore şi jumătate", spune bărbatul. Pentru comparaţie, un hectar era cules manual cam într-o zi.
Crama Ur vinde producţia prin şase magazine deschise în Oradea şi unul în Marghita la preţul de 10 lei pe litru, cel vărsat, şi 30 lei cel îmbuteliat în sticle de 750 ml. "Oamenii încep să ceară vin îmbuteliat, pentru că se păstrează mai bine".
Vinuri de Bihor
Familia Darabont din Biharia se află la a treia generaţie de podgoreni. "În general, o afacere în domeniu începe de la 30 de hectare de vie în sus. Cultivăm 40 de hectare şi avem o cramă cu o capacitate de 500.000 de sticle, pe care o vom atinge în următorii 2-3 ani, cu un profit estimat de 1 euro pe sticlă", spune Sándor Darabont (foto). Preţul unei sticle variază în funcţie de soi, între 25 şi 48 lei, dar poate costa şi dublu într-un restaurant.
"Pregătim un portofoliu cât mai larg, avem vinuri la sticlă, am comandat un utilaj pentru vinuri bag in box (n.r. - la cutie), am lansat vinuri şpriţ la doză, suntem în pregătiri cu o serie limitată de vinuri pentru colecţionari sau de făcut cadou şi facem demersuri pentru producţia de vinuri spumante, care, spre deosebire de cele obişnuite, se accizează", spune podgoreanul.
Vinurile Darabont au intrat deja în hipermarketuri şi restaurante din Oradea, Băile Felix, Cluj, Timişoara şi Constanţa, dar producătorul vrea să îl vândă acasă cu întreaga poveste. "Lucrăm la proiectul unei crame cu hotel. Vrem să ajungem ca 20% din producţie să vindem în cramă, acolo unde se produce vinul, iar vizitatorii îl pot cunoaşte cel mai bine". Pentru că şi vinurile de Bihor au povestea lor frumoasă...
MAI BUN, DAR MAI PUŢIN
Recoltă cu 20% mai mică
Seceta din vara aceasta a făcut ca recolta de struguri să se maturizeze mai repede cu câteva săptămâni şi să fie mai mică decât în anii anteriori. "Viticultorii bihoreni se aşteaptă la o recoltă mai mică cu 20% ca anul trecut, dar de calitate superioară. Strugurii sunt mai concentraţi datorită lipsei de apă şi au un conţinut mai mare de zahăr", spune profesorul Dorin Popa.
Viticultorii sperau săptămâna trecută doar ca ploile să înceteze înainte să afecteze calitatea strugurilor, ale căror boabe s-ar umple de apă şi ar plesni. "Am început recoltatul, pentru că bazele pentru vinuri spumante se culeg mai repede, dar avem soiuri pe care nu le-am recolta dacă nu am fi forţaţi. Pentru calitatea vinului este determinant echilibrul dintre zahăr şi aciditate, aşa că, dacă se poate, vom mai aştepta o perioadă", spune Sándor Darabont.