Conspiraționiștii care au negat existența virusului, care au îndemnat oamenii să nu se testeze, să nu poarte „botnițe” și să nu se „cipeze” aparțin trecutului.
Noul star al luptei contra Covid a devenit o doctoriță din Oradea care consideră că infecția cu coronavirusul e o „pneumonie atipică” pentru care a găsit un tratament secret și ieftin, vindecând peste 1.000 de oameni fără niciun rateu. Totul online, fără a-i pune pe drumuri pentru analize de laborator ori investigații imagistice...
BIHOREANUL prezintă povestea unei psihoze născute și intensificate în doar câteva zile la proporții fără precedent, ce opune, în alb și negru, o „eroină” unui sistem „criminal”.
„Face minuni”
Ce n-au reușit sute de mii de cercetători și medici clinicieni din întreaga lume a izbutit o doctoriță din Oradea făcută celebră, miercurea trecută, de o publicație online cu audiență discretă. Titrând că „Un medic român face minuni”, site-ul national.ro relata despre dr. Flavia Groșan că, online și telefonic, „a vindecat 100% aproape o mie de pacienți Covid în diferite stadii”, „fără nicio zi de spitalizare”, tratând infecția ca pe o „pneumonie atipică”, pe când „în spitale se fac greșeli uriașe și protocolul (n.r. - terapeutic) Covid omoară de fapt bolnavii”.
„Eu mă duc pe medicația mea clasică, ieftină, care include și Claritromicina (...). Eu am lucrat în niște studii clinice foarte interesante pe pneumonii și acolo am învățat rolul antiinflamator al Claritromicinei și de 10 ani lucrez cu acest antibiotic în pneumonii virale și atipice. (...) Sigur că pe lângă acest antibiotic mai sunt câteva tratamente adjuvante, că ea singură nu face față. Este o schemă de tratament care îmi aparține”, spunea dr. Groșan despre medicația care ar costa nesemnificativ, 100-200 lei.
Pneumologa nu s-a oprit, însă, la propriul triumf, ci l-a pus în contrast cu protocoalele terapeutice din spitale, desființând folosirea Heparinei (anticoagulant), ba chiar și a oxigenoterapiei, care ar provoca edeme cerebrale (pe când ea ar fi vindecat doar cu pastile pacienți cu saturație de oxigen de numai 65%) și contestând administrarea de Kaletra (antiretroviral) cu afirmația că ar cunoaște asistente „eroine” care i-au încurajat pe bolnavi să nu îl ia, contrar indicațiilor doctorilor.
Invitată la Comisie
În aceeași zi, Colegiul Medicilor Bihor, din care Groșan face parte, s-a autosesizat pentru afirmații care, potrivit președintelui organismului, dr. Carmen Pantiș, au produs grave prejudicii prin sugestia că medicii infecționiști și ATI din spitale ar face rău pacienților. „Am invitat-o la Comisia de Etică să își justifice afirmațiile și părea chiar bucuroasă”, a spus Pantiș, ea însăși specialistă în Terapie Intensivă, adăugând că, deși își apreciază colega, aceasta a avut și numeroși pacienți ajunși „în stare gravă” în Spitalul Municipal.
„Cum să pretinzi că ai vindecat 100% o mie de oameni și tu știi că pacienții tăi ajung în stare gravă în spital?”, a spus președinta CMB, calificând ca „grav derapaj profesional” contestarea de către Groșan a protocoalelor din spitale „Nu poți spune „Hai la mine că vă dau sănătate și viață”, asta spune un vraci, și că ceilalți medici sunt criminali. Să negi toate protocoalele medicale, să spui că nu ai nevoie de Heparină pentru tratarea cheagurilor și de oxigen este un derapaj profesional grav, ofensator pentru ceilalți medici și vătămător pentru pacienți, cărora li se induce neîncrederea în medici”.
Reacții adverse...
Cu toate că sunt și ei vizați de acuzațiile Flaviei Groșan, medicii Spitalului Municipal din Oradea nu s-au pronunțat, preferând să fie considerați ucigași de bolnavi, prin neștiință și obediența la protocoale. Au făcut-o, în schimb, specialiști din alte spitale și reprezentanți ai unor organisme profesionale.
„Trist dacă ați tratat pacienți cum ați zis. Trist că sunteți pneumolog. Trist că suntem colegi. Și foarte trist dacă Societatea de Pneumologie și Colegiul Medicilor nu sancționează aceste derapaje profesionale”, a constatat un pneumolog din Galați, subliniind că dr. Groșan neagă reguli elementare privind managementul insuficienței respiratorii acute, care se învață în anul IV de facultate, dar și că fapta unei asistente de a nu administra tratamentul este malpraxis, nicidecum „eroism”.
Societatea Română de Pneumologie a precizat ulterior că „se distanțează” de afirmațiile doctoriței Groșan, „neconforme cu protocoalele și recomandările internaționale și românești”, cerând pneumologilor „să respecte indicațiile privitoare la diagnosticul și terapia infecției cu SARS-CoV-2”, iar reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, dr. Alexandru Rafila, a întărit că tratamentul trebuie să se bazeze pe schemele adoptate, el însuși, după infectare, fiind tratat conform protocolului.
Despre caz s-a pronunțat și președintele Colegiului Medicilor din România, Dan Coriu, care a subliniat că dr. Groșan „nu este judecată”, ci doar va fi audiată ca suspectă de „o încălcare a normelor deontologice” prin faptul că „respinge mijloace de tratament recunoscute de comunitatea științifică medicală”.
... și de susținere
Pe de altă parte, românii s-au dezlănțuit pe Facebook, luându-i apărarea doctoriței și lăudându-i „curajul” de a spune „adevărul” împotriva „sistemului”.
„Cum s-au panicat toți când un medic a avut curajul să spună adevărul, atâta panică n-am văzut nici în scenariile roșii!”, „Doamna doctor este un erou, nu cei în combinezon care luau oameni cu izoleta”, „Avem nevoie de astfel de doctori, nu de cei aserviți și hotărâți să micșoreze populația, slugi ai banilor și Ocultei”, „Felicitări! De asta e medic, ca să salveze, nu să distrugă vieți” - sunt doar câteva dintre mesajele suporterilor, care au creat și un grup, „Alături de Flavia Groșan”, ce a adunat până sâmbătă peste 75.000 membri, mulți afirmând că luni, 22 martie, când e programată audierea la Comisia de Etică, vor protesta în apărarea doctoriței.
Unii s-au și strâns vineri în fața cabinetului pe care aceasta îl deține în centrul Oradiei, purtând tricouri cu mesajul „Susțin Flavia Groșan”, între ei remarcându-se și deputatul Mihai Lasca, ex-AUR, cunoscut prin vehemența împotriva „botniței” și „cipării”.
„O poveste scrisă de mine”
Flavia Groșan s-a apărat și ea pe Facebook. Plângându-se că „vin vremuri grele pe capul meu” și susținând că doar „vreo trei cazuri” de care se ocupase au ajuns în spital, a reiterat însă că nu-și va dezvălui „schema minune” de tratament: „Cred că mai mult enervează că n-o fac publică. Și n-am s-o fac”. Invitată în serile următoare și la Antena 3, a vorbit totuși despre aceasta, dar fără să spună altceva decât că include și alte medicamente, și repetând că nu o va prezenta public niciodată. „Va rămâne această poveste scrisă de mine post-pandemie”, a furnizat ea o explicație din care fiecare poate crede ce vrea.
Cât despre judecata etică a colegilor, doctorița a transmis că „dacă după atâta muncă vor să îmi ridice dreptul la liberă practică, fără malpraxis, asta e lumea în care trăim”, avertizând însă că „mie nu îmi mai e frică de nimic, la ce am trecut prin viața asta”. Așa că nu va ceda: nici nu-și va dezvălui secretele, nici nu-și va înghiți vorbele despre „crimele” din spitale...
FĂRĂ SANCȚIUNI
Groșan, doar audiată
Deși consideră „încălcări grosolane ale deontologiei și eticii medicale” afirmațiile doctoriței Flavia Groșan, președintele Colegiului Medicilor Bihor, dr. Carmen Pantiș (foto), a declarat că aceasta va fi doar chestionată de Comisia de Etică, pentru a-și spune punctul de vedere referitor la încălcarea articolului 11 din Codul deontologiei medicale. Conform acestuia, „grave încălcări ale deontologiei și eticii medicale” înseamnă „recomandarea publică a unor tratamente nefundamentate științific și respingerea publică, cu excepția dezbaterilor din comunitatea medicală, a unor mijloace de diagnostic, tratament și profilaxie recunoscute de comunitatea academică medicală”.
Dr. Pantiș afirmă că dr. Groșan va trebui să lămurească de ce s-a pronunțat împotriva protocoalelor anti-Covid și de ce a îndemnat pacienții cu saturație redusă de oxigen să rămână acasă, sugerând că, dacă își va retracta afirmațiile, poate să nu fie sancționată în niciun fel.
De altfel, potrivit legislației, Comisia de Etică nu decide nicio sancțiune, nici măcar o mustrare, această atribuție aparținând Comisiei de Disciplină, care însă nu a fost sesizată.