Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea primului liceu românesc de băieţi din Oradea, Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu". Poveste de succes a învăţământului orădean, Colegiul "Gojdu" a dat generaţii de absolvenţi, şcolind viitori specialişti şi personalităţi, între care numeroşi academicieni.
Sătmărean la origine, născut în Terebeşti în 1895, părintele Aloisie Tăutu este cunoscut în lumea scolastică şi greco-catolică bihoreană drept o personalitate a pedagogiei, literelor şi muzicii. A urmat Liceul Samuil Vulcan din Beiuş, pe care l-a absolvit cu menţiunea "pur eminentia". Ulterior a ajuns la Colegiul De Propaganda Fide din Roma, apoi la Universitatea din Viena, de unde a revenit la Roma, unde şi-a susţinut doctoratul în teologie...
Tablouri viu colorate, cu personaje și scene hazlii, situații ironice și peisaje de poveste pot fi admirate începând de joi, la Muzeul Țării Crișurilor, în cadrul celei de-a doua ediții a Salonului Internațional de Artă Naivă Oradea. 80 de lucrări, semnate de 42 de pictori naivi din Franța, Spania, Italia, Polonia, Grecia, Lituania, Germania, Israel, Olanda, Ungaria, Finlanda, Bulgaria și România sunt expuse în sala de expoziții de artă a muzeului.
În jurul anului 1900, Oradea devenea un oraş tot mai atractiv, ceea ce a dus şi la creşterea numărului şi calităţii hotelurilor. Acestea erau preferate atât de turişti, cât şi de marii proprietari de pământ care alegeau să petreacă sezonul de iarnă în oraş, respectiv de către cei care soseau pentru instruire şi cunoaşterea locurilor.
Eveniment cultural de factură internațională miercuri seară la Muzeul Țării Crișurilor. O parte a culturii și artei taiwaneze a poposit în Oradea pentru a-i bucura pe vizitatorii instituției. Evenimentul, corespunzând programului celei de-a doua zile a festivalului internațional European Music Open, a însemnat vernisarea expoziției ”The Silence of My Interior” (”Liniștea sufletului meu”) a artistului plastic Chen Ching-Jung din Taiwan. Înaintea deschiderii propriu-zise a expoziției, Cvartetul Filarmonicii Eso din Taipei a susținut un recital de muzică clasică asiatică.
Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, două noi volume de lucrări vor fi prezentate publicului. Lansarea lor va avea loc joi, 6 iunie, ora 17:30, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai".
Cunoscută publicului orădean ca actriţă a Teatrului Regina Maria, Adela Lazăr a umplut sala de expoziţii a Muzeului Ţării Crişurilor, atât cu culoare, cât şi cu lume.
În prima jumătate a secolului trecut, aparatele de radio au fost o raritate în casele orădenilor. Cele mai cunoscute erau cele produse de Philips, la care se adăugau cele sovietice. Radiodifuziunea Română a fost înfiinţată în anul 1928, iar din 1945 a fost luată în custodie de guvernul pro-comunist al lui Petru Groza.
Arhivele Naţionale, Universitatea din Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, cu sprijinul Transgaz şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii, prin proiectul realizat împreună, Saecularia - Centenar România, doresc să ofere orădenilor un eveniment deosebit, intitulat "Salutul Suveranilor - rememorarea unui entuziasm de acum 100 de ani", care va avea loc în 23 mai 2019, la Muzeul Memorial "Aurel Lazăr" (str. Aurel Lazăr nr. 13), de la ora 18.
După ce Armata Română a marșat prin Transilvania, integrând-o în Regatul României, Regele Ferdinand și Regina Maria s-au deplasat în principalele sale orașe. Pe 23 mai 1919, Oradea a primit vizita oficială a Familiei Regale a României și a mai multor oameni politici, pecetluind astfel alipirea Bihorului la Regat. BIHOREANUL vă introduce în atmosfera acelor zile...
Primul Război Mondial a distrus vechile imperii și a creat posibilitatea formării de state naționale, prin forța baionetei, dar și a diplomației. Crearea României Mari a fost posibilă ca urmare a deciziei Regelui Ferdinand I de a lupta împotriva propriei țări, pentru Transilvania. BIHOREANUL evocă evenimentele importante de acum 100 de ani.
Zilele Muzeului Țării Crișurilor, manifestare culturală cu tradiție, au debutat, miercuri, în sediul Muzeului memorial „Iosif Vulcan”, cu prezentarea mai multor cărți de specialitate, scrise sau coordonate de către specialiștii complexului muzeal.
Ca în fiecare lună mai, Muzeul Ţării Crişurilor – Complex muzeal organizează Zilele Muzeului Ţării Crişurilor, un cumul de evenimente culturale dedicate istoriei, artei şi cărţii, deschise publicului de toate vârstele. Instituţia va propune mai multe lansări de carte, un regal de muzică clasică şi de cameră, expoziţii, iar unul din punctele de atracţie va fi festivalul de film documentar "Trento Film Festival. Montagne e Culture".
Eveniment anual, Salonul de Primăvară cuprinde lucrări de artă grafică, fotografie şi sculptură realizate de artişti plastici premiaţi. Ediţia din 2019 va fi cea de-a XXVII-a, fiind organizată în cadrul Festum Varadinum XXVIII. "Salonul de Primăvară – Debreţin 2018, ediţia a XXVII-a. Premianţii" va fi vernisat publicului marţi, 7 mai, ora 17, la sediul Muzeului Ţării Crişurilor.
Acum un secol, Oradea era un oraş cu 65.000 locuitori (majoritatea maghiari şi evrei, doar 8% fiind români), centru industrial şi comercial aflat la intersecţia unor drumuri şi căi ferate importante. Principalele fabrici erau amplasate în zona Căii Clujului (cele de spirt, drojdie şi cărămidă), în oraş mai existând câte o fabrică de salam, sifoane, bere, unelte şi gaz aerian.
Muzeul Țării Crișurilor – Complex muzeal invită bihorenii la o nouă ediție a Seratelor intitulate „Bijuterii muzicale”, desfășurate în sediul Muzeului Memorial „Aurel Lazăr”.
Luni şi marţi, Muzeul Ţării Crişurilor – Complex muzeal, împreună cu Asociaţia "Micul beiuşean", organizează un atelier de încondeiat ouă, cu participare liberă. Acesta se desfăşoară la sediul instituţiei din Strada Armatei Române nr. 1/A, între orele 11 şi 14. În holul de la parterul Muzeului au loc, în cele două zile, demonstraţii de încondeiat ouă susţinute de copiii din cadrul Asociaţiei, aflaţi sub îndrumarea profesoarei Ana Florea şi a meşterului popular Dorina Hanza din Drăgoteni.
Ajuns la cel de-al treilea volum, după "Demonul confesiunii" şi "O vară ce numai apune", poetul, eseistul şi traducătorul Radu Sergiu Ruba va lansa, marţi, 23 aprilie, romanul "Guantanamo". Cartea a apărut la Editura Tracus Arte în anul 2018.
La începutul Săptămânii Mari, pe 22 şi 23 aprilie, Muzeul Ţării Crişurilor şi Asociaţia "Micul beiuşean" organizează un atelier de încondeiat ouă, cu participare liberă. Acesta se va desfăşura în sediul instituţiei din Strada Armatei Române nr. 1/A, între orele 11 şi 14.
Muzeul Ţării Crişurilor - Complex muzeal, împreună cu Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău au vernisat, joi, expoziţia temporară "Basarabia şi Crişana - perenitatea artei populare în două provincii de la graniţele României Mari", dedicată Centenarului Marii Uniri şi Centenarului intrării Armatei Române în Oradea.
Acum 100 de ani, Oradea huruia de sunetele bocancilor soldaților români și de zgomotul tehnicii militare. Pe 20 aprilie 1919, în zi de Paște, Armata Română intra în premieră în Oradea, ducând integrarea orașului în România Mare înainte cu un pas.
Cu ocazia marcării a 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Oradea, sub conducerea generalului Traian Moșoiu, Muzeul Țării Crișurilor propune publicului o expoziție dedicată atât războiului, cât și artei. Vizitatorii au fost impresionaţi de exponatele inedite chiar de la vernisajul desfășurat, miercuri, în sediul instituției.
Oraşul Oradea marchează 100 de ani de la ruperea de Imperiul Austro-Ungar şi alipirea la România Mare. Din 12 octombrie 1918 şi până în 20 aprilie 1919, Oradea a trecut prin luni grele de suspans, intrigi, violenţe şi chiar o dictatură comunistă, până să devină parte oficială a Regatului României.
Muzeul Țării Crișurilor - Complex muzeal aduce în fața vizitatorilor expoziția etnografică „Arc peste munți”, comună Basarabia - Crișana. Evenimentul, dedicat Centenarului Marii Uniri, dar şi Centenarului intrării Armatei Române în Oradea, este organizat împreună cu Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, fiind la a doua prezentare, după cea din capitala Moldovei.
Cu ocazia marcării a 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Oradea, sub conducerea generalului Traian Moşoiu, Muzeul Ţării Crişurilor propune publicului o expoziţie dedicată atât războiului, cât şi artei.
Unul dintre episcopii greco-catolici ai Oradiei preocupaţi de viaţa locală a fost Radu Demetriu, care a deţinut funcţia între anii 1903 şi 1920. Demetriu a comandat mai multe clădiri ecleziastice, ca de pildă Palatul Episcopal din Piața Unirii, inaugurat pe 11 iunie 1905, pentru al cărui mobilier a alocat peste 133.000 coroane din averea personală.
În anul 1968, transportul în comun din Oradea se făcea cu 77 tramvaie, unele cu remorcă, şi 69 autobuze. Existau 6 linii de tramvai şi 10 de autobuz, care deserveau zonele cele mai aglomerate ale urbei. O serie de articole publicate în ziarul Crişana dezvăluie câteva dintre problemele cu care se confruntau călătorii. La orele de vârf, toate vehiculele circulau pline până la refuz, iar tramvaiele aveau viteză mică, în medie de 7 km/h...
Trasarea graniţelor României Mari cu Oradea în interiorul acestora se datorează lui Emmanuel de Martonne. În timp ce diplomaţia de la Budapesta voia oraşele Satu Mare, Oradea şi Arad în graniţele micului stat al Ungariei, care trebuia să renunţe la visul expansionist al Sfântului Ladislau, graţie geografului francez acestea au revenit României la Conferinţa de Pace de la Paris de după Primul Război Mondial.
Muzeul Ţării Crişurilor Oradea în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu şi Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu organizează o nouă ediție a Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor. Primul invitat este prof. univ. dr. Sabin Luca, director-general al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.
Pe vremuri, Oradea era străbătută de mai multe cursuri de apă. Pârâul Peţa nu era canalizat şi avea un parcurs sinuos prin mai multe cartiere şi pe mai multe braţe. Acesta trecea prin cartierul Velenţa, pe unde acum sunt străzi, şi ajungea în proximitatea Cetăţii. La începutul secolului trecut, actualul cartier Nufărul era doar un sat...