Cu ocazia marcării a 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Oradea, sub conducerea generalului Traian Moșoiu, Muzeul Țării Crișurilor propune publicului o expoziție dedicată atât războiului, cât și artei. Vizitatorii au fost impresionaţi de exponatele inedite chiar de la vernisajul desfășurat, miercuri, în sediul instituției.
Oraşul Oradea marchează 100 de ani de la ruperea de Imperiul Austro-Ungar şi alipirea la România Mare. Din 12 octombrie 1918 şi până în 20 aprilie 1919, Oradea a trecut prin luni grele de suspans, intrigi, violenţe şi chiar o dictatură comunistă, până să devină parte oficială a Regatului României.
Muzeul Țării Crișurilor - Complex muzeal aduce în fața vizitatorilor expoziția etnografică „Arc peste munți”, comună Basarabia - Crișana. Evenimentul, dedicat Centenarului Marii Uniri, dar şi Centenarului intrării Armatei Române în Oradea, este organizat împreună cu Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, fiind la a doua prezentare, după cea din capitala Moldovei.
Cu ocazia marcării a 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Oradea, sub conducerea generalului Traian Moşoiu, Muzeul Ţării Crişurilor propune publicului o expoziţie dedicată atât războiului, cât şi artei.
Unul dintre episcopii greco-catolici ai Oradiei preocupaţi de viaţa locală a fost Radu Demetriu, care a deţinut funcţia între anii 1903 şi 1920. Demetriu a comandat mai multe clădiri ecleziastice, ca de pildă Palatul Episcopal din Piața Unirii, inaugurat pe 11 iunie 1905, pentru al cărui mobilier a alocat peste 133.000 coroane din averea personală.
În anul 1968, transportul în comun din Oradea se făcea cu 77 tramvaie, unele cu remorcă, şi 69 autobuze. Existau 6 linii de tramvai şi 10 de autobuz, care deserveau zonele cele mai aglomerate ale urbei. O serie de articole publicate în ziarul Crişana dezvăluie câteva dintre problemele cu care se confruntau călătorii. La orele de vârf, toate vehiculele circulau pline până la refuz, iar tramvaiele aveau viteză mică, în medie de 7 km/h...
Trasarea graniţelor României Mari cu Oradea în interiorul acestora se datorează lui Emmanuel de Martonne. În timp ce diplomaţia de la Budapesta voia oraşele Satu Mare, Oradea şi Arad în graniţele micului stat al Ungariei, care trebuia să renunţe la visul expansionist al Sfântului Ladislau, graţie geografului francez acestea au revenit României la Conferinţa de Pace de la Paris de după Primul Război Mondial.
Muzeul Ţării Crişurilor Oradea în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu şi Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu organizează o nouă ediție a Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor. Primul invitat este prof. univ. dr. Sabin Luca, director-general al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.
Pe vremuri, Oradea era străbătută de mai multe cursuri de apă. Pârâul Peţa nu era canalizat şi avea un parcurs sinuos prin mai multe cartiere şi pe mai multe braţe. Acesta trecea prin cartierul Velenţa, pe unde acum sunt străzi, şi ajungea în proximitatea Cetăţii. La începutul secolului trecut, actualul cartier Nufărul era doar un sat...
Lume multă la primul mare vernisaj al anului, în sediul Muzeului Ţării Crişurilor. În faţa publicului se afişează, timp de trei luni, o expoziţie inedită de tehnică militară şi civilă romană. Aducerea sa în Oradea a fost posibilă prin parteneriatul cu Niccolai Teknoart SNC din Florenţa (care a adus în Oradea expoziţia "Maşinile lui Leonardo da Vinci"), fiind vorba de câteva zeci de exponate, din care şapte sunt interactive.
Muzeul Ţării Crişurilor, în colaborare cu Niccolai Teknoart SNC din Florenţa, care a adus în Oradea expoziţia "Maşinile lui Leonardo da Vinci", organizează o expoziţie în premieră pentru România. Este vorba despre "Roma Antică. Civilizaţie şi grandoare. Tehnologie civilă şi militară", concepută ca o incursiune atât în viaţa cotidiană romană, cât şi în secretele maşinilor de război folosite de legiunile romane.
Mircea Maliţa a fost o adevărată personalitate a secolului trecut. S-a născut în Oradea pe 20 februarie 1927, absolvind Liceul Emanuil Gojdu. Studiile superioare le-a urmat în Bucureşti, unde şi-a luat şi doctoratul pe tema "Modele matematice pentru negocieri" şi şi-a continuat cariera tot în Capitală, activând pe mai multe planuri.
Muzeul Ţării Crişurilor, în colaborare cu Palatul Copiilor şi Elevilor Oradea / Structura Clubul Copiilor şi Elevilor Marghita şi Asociaţia Culturală ART FLORA organizează vineri, 1 martie 2019, ora 17, în sediul muzeului din strada Armatei Române nr. 1, vernisajul expoziţiei "Carnaval Veneţian".
Încă din vremurile în care exista doar în vatra Cetăţii, Oradea avea vraci, spiţeri şi bărbieri-chirurgi de meserie, ai căror urmaşi au ajuns în epoca industrială să ofere cele mai noi produse din domeniu şi să fie între cei mai respectaţi membri ai societăţii.
Cartierul orădean Ioşia-Nord a fost construit în anii ’70 după un proiect-tip. Locul era liber, ocupat doar de terenuri agricole, malul Crişului nefiind regularizat. Autorităţile vremii ar fi dorit ridicarea unui cartier-staţiune cu funcţii multiple, inclusiv sportive. Ideea nu a prins contur, astfel că s-a optat pentru ridicarea de blocuri obişnuite. Totuşi, funcţia recreativă a fost păstrată pentru partea către Criş. Şi, pentru că în Oradea nu exista o sală de sport polivalentă, în 1975 a fost realizat un asemenea proiect, de către Centrul de Proiectări Judeţean Bihor, şef de proiect fiind desemnat arhitectul Vladimir Ionescu...
După Marea Unire, una din provocările prioritare a fost organizarea administrativă în baza legislaţiei româneşti, dar şi stimularea educaţiei şi a culturii în limba română. Unul dintre pionii importanţi ai acestor activităţi a fost Petre Dejeu.
În Oradea începutului anilor 1900, principalele opţiuni de petrecere a timpului liber erau cafenelele, cinematograful şi spectacolele teatrale. Pe-atunci, în oraş funcţionau aşa-numitele Cercuri Teatrale, care se ocupau cu organizarea de spectacole în mai multe zone. Clădirea Teatrului din actuala Piaţă Ferdinand era proaspăt construită în 1900, iar în oraş mai existau şi teatre în aer liber.
Aflată la cea de-a şaptea ediţie, Monografia ilustrată a judeţului Bihor, editată de fotograful orădean Ovi D. Pop, va fi lansată marţi, 22 ianuarie, la Muzeul Ţării Crişurilor. Volumul cuprinde date şi imagini privind monumentele şi obiectivele turistice de pe întinsul judeţului, prezentate tuturor celor interesaţi.
Bihorul se poate lăuda cu o pleiadă de arhitecţi de renume, care au proiectat clădiri încărcate de istorie şi au promovat soluţii urbanistice moderne. Începutul secolului XX a adus dezvoltarea fără precedent a arhitecturii şi construcţiilor în Transilvania, Banat şi Crişana, unde ideile occidentale au fost adaptate cerinţelor locale.
În perioada 1945-1989, Crăciunul nu a fost sărbătorit în mod oficial în România. Totuşi, el a rămas un moment marcat în familie, un prilej cu care se pregăteau diverse bucate și se ofereau daruri. În contextul ideologiei comuniste, el a fost diluat în conceptul „sărbătorilor de iarnă”, în cadrul „lunii cadourilor”, prilej cu care era pregătit şi „pomul de iarnă”. Denumirea Crăciun era complet evitată, iar numele moșului a fost și el schimbat, în Moș Gerilă...
La jumătatea secolului XVIII, Oradea era un oraş important pe harta ecleziastică a Imperiului Habsburgic. Episcopia catolică locală avea o tradiţie de 700 de ani, impulsionând atât activitatea religioasă, cât şi pe cea culturală şi ştiinţifică. Din aceste motive, în plină domnie a împărătesei Maria Tereza s-a pus problema ridicării unui nou sediu pentru episcopie, pe amplasamentul ce se afla atunci la marginea Olosigului...
Lucrări inedite, realizate din materiale la îndemâna oricui, dar care cer multă pricepere, au fost prezentate, vineri, în lapidariul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea. Este vorba despre expoziția fotografului și artistului Ovidiu Pascu, formată din 22 de sculpturi realizate din diverse materiale: lemn, metal, piatră, alamă, fier, cupru. Ele au fost create în perioada în care artistul a urmat un masterat la Facultatea de Arte din Oradea, specializarea Sculptură și Ambient.
Muzeul Ţării Crişurilor anunţă vernisarea expoziţiei personale Ovidiu Pascu, vineri, 14 decembrie, cu începere de la ora 12. Expoziţia "Lumea contemporană. Puncte de vedere – sculptură mică în lemn şi metal realizată între 2016-2018" cuprinde 22 de sculpturi realizate în perioada în care artistul a urmat un masterat la Facultatea de Arte din Oradea, specializarea Sculptură şi Ambient.
Seria evenimentelor dedicate Centenarului a continuat, vineri după amiază, în Cetatea Oradea, prin vernisarea unei noi expoziţii fotografice. Având titlul "Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916-1918)", ea este rezultatul colaborării Muzeului Oraşului Oradea - Complex Cultural cu Muzeul Naţional Cotroceni şi cuprinde 70 de fotografii.
Având o poziţie strategică importantă la începutul Evului Mediu, Cetatea Bihariei a fost centrul de greutate al zonei actuale a Bihorului. Uitată de autorităţi şi aproape complet necunoscută publicului, fortăreaţa aflată la marginea comunei Biharia a trecut într-un timp relativ scurt de la glorie la un rol neînsemnat din punct de vedere religios şi militar.
Secția de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor - Complex muzeal, împreună cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău vernisează, în data de 28 noiembrie 2018, o expoziție în cadrul instituției aminitite din capitala Republicii Moldova.
Muzeul Țării Crișurilor a fost cooptat ca partener în proiectul "Centenar naţional Muzeul Virtual al Unirii", iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României. Proiectul este finanţat de către Ministerul Culturii, în el fiind incluse şi alte instituţii muzeale din România şi Republica Moldova. Platforma online conţine documente, fotografii, cărţi poştale referitoare la anul 1918 şi procesele desfăşurate în Basarabia, Bucovina şi Transilvania largă privitoare la Unire.
Cunoscut istoric, aplecat asupra evului mediu bihorean în special, Liviu Borcea s-a născut în Oradea, pe 3 august 1939. A urmat şcoala primară în Salonta, pe care a absolvit-o în 1953, pentru ca apoi să continue studiile liceale la Colegiul "Emanuil Gojdu" din Oradea.
Oameni de toate vârstele au umplut, joi, sala mare de expoziţii a Muzeului Ţării Crişurilor. Toţi au fost primiţi de instituţia muzeală cu vernisajul unei expoziţii pasionante: istoria jocurilor şi a jucăriilor. Evenimentul, propus în contexul aproprierii sărbătorilor de iarnă, este parte a conceptului de "muzeu viu", apoape de cetăţean, pe care instituţia îl promovează.
Muzeul Țării Crișurilor, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Asociația Muzeul Jucăriilor din București și compania Plastor, organizează două expoziții dedicate lumii jocurilor și a jucăriilor. Una cuprinde 600 de piese din colecția Asociației Muzeul Jucăriilor, iar cea de-a doua prezintă „vârsta de aur a seturilor LEGO (1970-1990)”, cuprinzând numeroase seturi realizate în aceşti ani.