Eu te-am făcut, eu te omor sau mai binele e duşmanul binelui? Ambele zicale se potrivesc în cazul Ansamblului Folcloric Profesionist Crişana, pe care CJ Bihor l-a desfiinţat acum doi ani, dar, obligat de justiţie, l-a reînfiinţat la începutul acestui an. De atunci, însă, l-a lăsat să lâncezească mai rău ca înainte: într-un semestru, artiştii au avut doar două prestaţii, şi acelea improvizate.
BIHOREANUL vă prezintă povestea unui eşec previzibil, bazat pe decizii politice la marginea ori dincolo de limita legii.
"Eşti un desculţ"
Scandalul s-a stins, dar poate reizbucni oricând: Ansamblul Folcloric Crişana a fost reînfiinţat, dar nu are nicio altă activitate decât bifarea pontajului de către angajaţi şi încasarea salariilor.
"Ansamblul a fost reînfiinţat în luna mai, dar de atunci nu avem angajaţi nici cât de-un taraf, suntem total disfuncţionali. Suntem 14 cu toţii, din 32, câţi eram înainte de desfiinţare (n.r. între care): eu, ca director, dirijorul orchestrei, 4 instrumentişti, o solistă cu o jumătate de normă şi 5 dansatori, nici măcar 3 perechi", spune directorul Ansamblului, Leontin Ciucur.
Din orchestră, adaugă el, lipsesc instrumentişti esenţiali, la ţambal, acordeon, braci şi chiar tobă. "Fără tobă în Bihor eşti un desculţ, nu faci nimic", zice Ciucur. În plus, lipsesc şi alţi muzicieni de acompaniament, viorişti şi suflători, iar compartimentului de dansatori un coregraf.
Nici măcar repetiţii
"Practic, nu avem cu cine da un spectacol. Din primăvară am avut două, cu colaboratori, la deschiderea Festivalului Internaţional de Teatru Oradea, în iunie, şi apoi la Zilele Mădărasului", spune directorul.
Ansamblul nu şi-a putut face nici măcar repetiţiile. "Sălile au fost ocupate de colegii de la Ansamblul Nagyvárad, deocamdată au eliberat-o pe cea de dansuri. Repetiţiile de orchestră le facem într-un birou de 6 metri pătraţi", adaugă Ciucur.
În rest, Ansamblul a încheiat un parteneriat cu Inspectoratul Şcolar, pentru a face concerte educative în unităţi de învăţământ, primele fiind programate abia săptămâna aceasta, la două... grădiniţe.
Transfer eşuat
Degringolada a pornit din 2021, când Ansamblul Crişana a fost, practic, desfiinţat, în baza unei decizii politice a administraţiei liberale. Formal, în baza unei adrese semnate de managerul de atunci al Teatrului Regina Maria, Şerban Borda, conform căreia "menţinerea unui ansamblu folcloric în structura Teatrului nu este nici necesară, nici oportună", precum şi a unei decizii a Consiliului de Administraţie, preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan (foto), a iniţiat transferarea lui la Centrul Judeţean pentru Cultură, care deja înglobase şi foştii angajaţi ai Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Pe considerent că astfel va eficientiza activitatea Ansamblului, care avea prea puţine spectacole, Bolojan a propus două proiecte de HCJ, unul prevăzând desfiinţarea lui ca structură a Teatrului şi reînfiinţarea în cadrul CJC, cu numele schimbat în Ţara Crişurilor, iar asta pentru că denumirea Ansamblul Folcloric Crişana fusese înregistrată la OSIM, încă din 2016, de coregraful Ioan Silaghi, care îşi făcuse propriul ansamblu cu acest nume şi a ameninţat CJ Bihor cu procese dacă va continua să-l folosească.
Numai că, surpriză sau nu, la şedinţa CJ Bihor din 5 august 2021, a fost adoptat doar primul proiect, privind desfiinţarea Ansamblului din cadrul Teatrului, cu voturile celor 23 de consilieri PNL, pe când al doilea, pentru înfiinţarea în cadrul CJC, a picat la vot, nefiind votat de reprezentanţii UDMR şi PSD. Or, conform legii, pentru înfiinţarea unei instituţii de spectacole era necesar votul a două treimi dintre consilieri.
Unii în procese, alţii în Poliţie
Rămaşi pe drumuri, o parte a angajaţilor Ansamblului au cerut Tribunalului Bihor anularea HCJ 158/2021. "Nu toţi, pentru că unii s-au reorientat, au intrat în Poliţie, fac masaj...", zice directorul Ciucur.
În decembrie 2021, judecătorii orădeni au dat dreptate CJ Bihor, astfel că 14 dintre ei au făcut recurs la Curtea de Apel Timişoara, invocând mai multe motive. Potrivit lor, HCJ 158 pentru desfiinţarea Ansamblului ca structură a Teatrului a fost adoptată "cu exces de putere", încălcându-se OG 21/2007 ce prevede că "înfiinţarea unei instituţii de spectacole se aprobă prin Hotărâre adoptată cu voturile a două treimi din consilieri", ceea ce, prin similitudine, ar fi obligatoriu şi la desfiinţare.
Oamenii au acuzat, de asemenea, încălcarea Codului Muncii fiindcă nu au fost consultaţi, nemotivarea HCJ, precum şi discriminarea comparativ cu colegii maghiari din Ansamblul Nagvárad, păstrat în structura Teatrului Szigligeti.
"Cu exces de putere"
CJ Bihor s-a apărat arătând că obiectivul nu a fost desfiinţarea ansamblului, ci transferarea lui la CJC, care putea fi decisă cu votul majorităţii simple a consilierilor, la fel cum s-a întâmplat şi în urmă cu 12 ani, când prin HCJ 184/2011 a fost transferat de la Filarmonică la Teatru. De asemenea, juriştii au arătat că prevederile Codului Muncii referitoare la concedierea colectivă nu se aplică salariaţilor din instituţiile publice, ceea ce a confirmat inclusiv CCR, dar şi că CJ Bihor şi-a motivat deciziile prin referate şi rapoarte de specialitate, toate postate, transparent, pe site.
În final, însă, Curtea de Apel Timişoara a dat dreptate foştilor angajaţi, însuşindu-şi argumentele lor şi arătând că 
"alegaţiile reclamanţilor se dovedesc a avea un caracter fondat", astfel că HCJ 158/2021, privind desfiinţarea Ansamblului din structura Teatrului, neurmată de o altă hotărâre, pentru înfiinţarea lui în cadrul CJC, "a generat desfiinţarea cu exces de putere a ansamblului", dispunând aşadar anularea ei.
"Decizia noastră a fost perfect legală, nu o regret deloc", spune şi acum preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, dar şi secretarul general al instituţiei, Carmen Soltănel (foto), care a atestat legalitatea proiectelor. "Dacă ar fi s-o luăm de la capăt, aş respecta exact aceleaşi proceduri. Consider că am procedat 100% legal, prima instanţă ne-a şi dat nouă dreptate", zice funcţionara.
"Sub pălăria Centrului"
Cert e că în prezent, cu doar 14 angajaţi, Ansamblul nu are nicio şansă să reapară în faţa publicului, iar singura soluţie este angajarea de 
personal. "După reînfiinţare, am şi trimis o adresă managerului Teatrului şi conducerii CJ Bihor, prin care am solicitat să se ocupe locurile vacante", spune directorul Ciucur.
Atât doar că cererea nu a fost aprobată. De ce? Pentru că preşedintele Bolojan are alte priorităţi, adică proiectele de infrastructură, iar vicepreşedintele Călin Gal (foto), în a cărui responsabilitate sunt instituţiile de cultură, afirmă că soluţia este, de fapt, tot mutarea la CJC: "Ei (n.r. – angajaţii ansamblului) nu şomează, am discutat un parteneriat între Centrul pentru Cultură şi Ansamblu, să activeze sub pălăria Centrului. În acest moment alte angajări nu mai aprobăm".
Altfel spus, dacă transferul prin vot n-a reuşit, este impus totuşi de facto, chiar cu preţul "amuţirii" ansamblului lăsat, practic, să şomeze în schimbul salariilor. Şi al tăcerii...
NĂRAVURI VECHI
Între "eroare de comunicare" şi "manifestări golăneşti"
În 2011, când a "rupt" Teatrul de Stat în două - Teatrul Szigligeti şi Teatrul Regina Maria -, CJ Bihor a înglobat Ansamblul Crişana în structura acestuia din urmă, deşi "nici atunci, nici acum nu îşi are locul în Teatru", după cum spune managerul Daniel Vulcu (foto). "La acea vreme, Alexandru Kiss şi Dumitru Voloşeniuc (n.r. – vicepreşedinţi ai CJ Bihor) ziceau că o să fie ceva provizoriu. N-a fost...".
"Şi atunci ne-am opus transferului, dar dl. Kiss a spus că de atâtea ori vor emite HCJ până rămânem fără bani", afirmă, dezvăluind practic un şantaj, şi taragotistul Petrică Popa. Pe de altă parte, Leontin Ciucur pune decizia CJ Bihor pe seama unei "erori de comunicare" a fostului manager al Teatrului, Şerban Borda, care în 2021 ar fi raportat că Ansamblul a avut un singur spectacol pe anul precedent, deşi înainte de pandemie a susţinut câteva zeci de spectacole în fiecare an: 53 în 2019, 67 în 2018, 66 în 2017, inclusiv turnee peste hotare.
Managerul Teatrului afirmă, însă, că angajaţii Ansamblului au fost între primii care l-au şubrezit. "De-a lungul anilor s-a exagerat cu angajările, s-a ajuns la 9 solişti, mulţi ocupaţi de fapt cu nunţile, aşa că nu au dat spectacole sâmbăta. În timpul săptămânii îşi făceau prezenţa la repetiţii, iar sâmbăta apăreau concediile medicale. Pe unul aflat în concediu medical l-am prins cântând într-un restaurant", povesteşte Vulcu. "Am vorbit şi cu medicii, dar n-ai cum să conteşti concediile medicale", explică acesta de ce n-a reuşit disciplinarea artiştilor populari.
Potrivit managerului, n-a lipsit nici indisciplina dusă la extrem: "Au fost situaţii când au distrus intenţionat recuzita, au avut tot felul de manifestări golăneşti, au hărţuit actriţe...".