Impostor dovedit, în câțiva ani PSD-istul Florian Bodog a fost „dezbrăcat”, pe rând, de o parte a titlurilor cu care și-a împăunat cariera universitară. După ce și-a pierdut definitiv, la cea mai înaltă instanță din România, dreptul de a coordona doctoranzi și a rămas un simplu profesor - ce-i drept, unul cu funcție administrativă, căci este și prodecanul Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea -, politicianul demonstrează că nu și-a abandonat aspirațiile înalte.
BIHOREANUL a aflat că fostul ministru al Sănătății a susținut o nouă teză de abilitare, prin care speră să-și recapete dreptul de a coordona doctoranzi. Pentru asta, și-a intensificat activitatea de cercetător și a semnat mai multe articole științifice decât îi cere legea, ba chiar și în ramuri diferite ale medicinei. Semn că, până la proba contrarie, se pricepe la toate...
Trivalent
Puțini politicieni bihoreni sunt la fel de controversați ca PSD-istul Florian Bodog (51 ani). Senator la al treilea mandat, fost decan, actualmente prodecan al FMF, medic specializat în chirurgie plastică la Spitalul Județean, Bodog a câștigat reputația unui ahtiat după funcții. De ani de zile, cumulează joburile din Oradea și București, chiar dacă între cele două orașe sunt aproape 700 de kilometri, și activează și ca șef numit al PSD Oradea. Recent, și-a adăugat o altă calitate în CV: profesor la Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad.
Cumulul de joburi ar putea trece necontestat dacă Bodog ar fi vreo somitate. În realitate, CV-ul lui „miroase” a impostură. Are două doctorate, unul în Medicină, obținut în 2001 la Oradea, și altul în Economie, luat în 2008 la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), dar ambele „virusate”.
Doctoratele și le-a luat în timp ce era destul de ocupat: în aceeași perioadă în care era doctorand în Medicină la Oradea se specializa în chirurgie plastică la Timișoara. Iar între anii 1999-2001, numai el știe cum s-a descurcat: era simultan și doctorand, și cadru didactic la Oradea, bașca și medic rezident, și doctorand la Timișoara!
Plagiator la judecată
Asupra carierei lui Bodog au planat permanent suspiciuni, mulți colegi bănuindu-l de lipsă de consistență. Autenticitatea lucrării sale de căpătâi, doctoratul în Medicină, a fost pusă la îndoială public, dar titularul a refuzat vehement să o supună unui test al autenticității. Mai mult, așa cum BIHOREANUL a arătat, nici măcar n-a predat un exemplar Bibliotecii universitare din Oradea, deși legea l-a obligat să facă asta. Ce are de ascuns se poate doar bănui...
Despre doctoratul de la Timișoara, lucrurile sunt și mai clare: o analiză făcută în 2017 de jurnalista Emilia Șercan (foto), spaima plagiatorilor din România, a indicat că două treimi din teză sunt copiate literă cu literă din alte cărți. Ulterior, UVT, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Ministerul Educației au confirmat furtul academic, iar universitatea a deschis un proces pentru a-i anula titlul de doctor.
Abilitare pe furate
Bodog a fost nevoit să-și ia adio și de la calitatea de abilitat, obligatorie pentru un universitar care vrea să coordoneze doctorate. PSD-istul se abilitase la Universitatea din Oradea în 2013, BIHOREANUL dezvăluind că nu a îndeplinit un criteriu esențial prevăzut de lege: semnarea ca autor principal a minimum 6 articole științifice de importanță internațională (ISI).
Bodog a mers la examinare cu o listă de 13 articole pentru care a pretins că este autorul principal, în realitate având această calitate doar în cazul a 2 dintre ele. Mai mult, unele de fapt nici nu existau, iar altele aveau cu totul alți autori, cărora Bodog le furase grosolan munca. Comisia de examen, formată din apropiați de-ai săi, n-a observat nimic...
După dezvăluirea BIHOREANULUI, Ministerul Educației i-a retras titlul de abilitat și dreptul de a coordona doctoranzi, confirmându-i impostura. Nu s-a atins, însă, de calitatea de profesor a lui Bodog, deși fusese obținută pe baza aceleiași liste false, sarcina aceasta rămânând în grija Universității orădene. Care, însă, nu l-a deranjat nici cu un pai. Ca între sorbonei...
Cercetător de orice
În 2020, Bodog a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul prin care a contestat retragerea abilitării, așa că a rămas fără dreptul de a coordona doctoranzi și, firește, cu renumele știrbit. Și totuși, nu s-a dat bătut...
BIHOREANUL a aflat că luna trecută a susținut o nouă teză de abilitare, la sediul FMF Oradea, intitulată „Proceduri moderne în chirurgia plastică și reconstructivă a extremităților”. Lucrarea este însoțită de o listă cu 15 articole ISI, cu 5 mai mult față de minimumul ajuns între timp la 10. Noua listă cuprinde unul dintre articolele la care era autor principal și în 2013, alte 3 la care între timp coautorii au dat declarații că sunt cu toții autori principali, plus încă 11 publicate între anii 2019 și 2023.
Interesant este, însă, că tematica acestora din urmă este diversă, de la operații pe creierul afectat de tumori gigant (ceea ce este bizar, având în vedere specializarea sa) la afecțiuni ale tiroidei, aparate dentare sau chiar problema consumului de alcool între adulții tineri din vestul României! Adică teme fără legătură cu chirurgia plastică.
După ce ani la rând n-a fost în stare să scrie nici măcar 6 articole în specialitatea sa, în ultimii patru ani Bodog a devenit un savant plurivalent, cu cercetări la care probabil lucrează noaptea, când nu e ocupat nici în Parlament, nici la FMF, nici la spital, nici la partid...
Comisie apropiată
Susținută pe 27 iulie a.c., teza de abilitare a lui Bodog a fost evaluată de o comisie de soi, formată din rectorița Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, și chirurgul bucureștean Radu Jecan.
Cu cel puțin doi dintre ei Bodog este în relații apropiate: Buzoianu a vrut să-l angajeze la UMF Cluj după scandalul de plagiat, renunțând doar din cauza presiunii publice, iar cu Azamfirei e coleg de partid în PSD.
Cert e că, blindat cu o teză nou-nouță, o listă de lucrări atent semnate și o comisie amicală, Bodog n-ar trebui să aibă probleme în redobândirea dreptului de a coordona doctoranzi.
De neoprit
La solicitarea BIHOREANULUI, politicianul a afirmat că a susținut din nou abilitarea pentru că „la nivel academic, dorința mea a fost din totdeauna (sic!) de a mă perfecționa în chirurgia plastică”. Întrebat cum a reușit să fie atât de prolific în ultimii patru ani și în domenii atât de diverse, Bodog a susținut că, de fapt, nu s-a oprit niciodată din activitatea medicală și nici din cercetare...
În Universitatea orădeană se zvonește că Bodog își restaurează CV-ul pentru că, de fapt, anul viitor vrea să candideze la funcția de rector, așa cum a făcut și în 2016, când a pierdut la doar 39 de voturi diferență în fața profesorului Constantin Bungău, iar pentru asta are nevoie de o biografie curată. Întrebat de BIHOREANUL dacă acestea îi sunt planurile, Bodog a negat, zicând că discuția este „prematură”. Întâi să se vadă reabilitat...
PROBLEME PENALE
Consilieră de la distanță
Problemele de integritate academică nu sunt singurele cu care se confruntă Florian Bodog. În august 2021, el a fost trimis în judecată de structura centrală a DNA, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri.
Politicianului i se reproșează că în perioada în care a fost ministru al Sănătății (2017-2018) a angajat fictiv la cabinetul său o consilieră din Oradea, pe Olivia Marcu (foto), care n-a dat pe la muncă nicio zi. Bodog a semnat foile de prezență în locul femeii, care timp de un an și-a primit nemeritat salariul, după cum arată procurorii DNA.
Angajată la FMF Oradea pe vremea când Bodog era decan, Marcu a fost și ea trimisă în judecată. Procesul se judecă la Înalta Curte, următorul termen fiind fixat pe 19 septembrie.