În urmă cu patru ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamna România la plata unor daune de 12.000 euro pentru neglijenţa crasă a unor magistraţi din Bihor care nu au investigat şi judecat corect un viol asupra unei adolescente cu dizabilităţi intelectuale. Cei şase făptaşi au scăpat de închisoare, achitând despăgubiri derizorii, de doar 2.000 lei, victimei care a fost spitalizată un an şi apoi a trebuit să se mute, de gura lumii, care i-a învinuit îndrăzneala de a-i fi reclamat pe agresori.

Pentru „malpraxisul” magistraţilor a plătit statul. Dar, în loc să regândească modul de abordare a acestor cazuri, sistemul judiciar a continuat să trateze superficial abuzurile sexuale asupra  minorilor. O dovadă e chiar cazul recent dezvăluit de BIHOREANUL, al bărbatului care şi-a obligat fiica vitregă de 12 ani să-i nască doi copii. Problema este una generală, după cum arată zeci de investigaţii jurnalistice în toată ţara. Urmarea? Joia trecută, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus verificarea tuturor soluţiilor  pronunţate în ultimii 6 ani în dosarele cu copii abuzaţi sexual.

Viol „ratat”

România a încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la interzicerea tratamentelor inumane sau degradante, a stabilit CEDO pe 24 mai 2016, arătând cum cu 9 ani înainte, în 2007, magistraţii bihoreni au tratat cu lejeritate crasă cazul unei adolescente de 14 ani cu dizabilităţi, acostate de trei adolescenţi pe stradă, în timp ce mergea la un priveghi, târâtă în grădina unei case părăsite, la comanda unui alt individ, care a şi violat-o, în timp ce alţi doi amici au încercat acelaşi lucru, fără a reuşi.

În ancheta care a urmat, deşi adolescenta acuza violul, agresorii au susţinut că nu ştiuseră că e minoră, ba chiar că ea însăşi ar fi fost de acord să facă sex cu ei. Procurorii nici nu s-au deranjat să caute alte probe. Adolescenţii care o răpiseră au fost scoşi de sub urmărire penală, cel care a violat-o a fost trimis în judecată doar pentru act sexual cu un minor, împreună cu unul dintre bărbaţii care nu au reuşit să ducă actul la capăt. În final, nimeni nu a ajuns după gratii, cei doi inculpaţi scăpând cu pedepse cu suspendare şi plata unor despăgubiri morale de 2.000 lei.

Justiţia violatorilor

Condamnată de „gura satului” pentru că i-a reclamat pe violatori, familia victimei a fost obligată să se mute. Nu a acceptat însă soluţia instanţelor şi s-a adresat CEDO, judecata de la Strasbourg încheindu-se cu o condamnare pentru statul român.

Potrivit deciziei, procurorii şi judecătorii bihoreni şi-au bazat concluziile strict pe spusele agresorilor, fără să le verifice, respingând susţinerile victimei aflate la o vârstă fragedă şi afectate de un handicap intelectual, deşi dizabilitatea acesteia, dimpotrivă, „ar fi impus o diligenţă sporită” din partea organelor de anchetă şi a instanţelor, care ar fi trebuit să constate că e vorba de un viol.

„Niciuna din circumstanţele personale ale solicitantului, cum ar fi vârsta, dezvoltarea mintală şi fizică sau modul în care s-au derulat faptele - noaptea, pe vreme rece, precum şi numărul de persoane care au luat parte - nu au fost luate în considerare de procurori şi judecători”, arată hotărârea CEDO, care a obligat statul să plătească victimei daune morale de 12.000 euro.

Orgie în cimitir

În loc să revizuiască abordarea acestor cazuri, magistraţii au continuat să trateze abuzurile sexuale asupra minorilor cu indiferență. Tot BIHOREANUL a adus în atenţia publică verdictul revoltător dat anul trecut de Tribunalul Bihor în cazul a 7 tineri din Valea lui Mihai trimişi în judecată în 2018 fiindcă au batjocorit o adolescentă de 14 ani, supunând-o la perversiuni în cimitirul evreiesc din localitate.

Judecaţi tot pentru act sexual cu o minoră, iar unul şi pentru pornografie infantilă, cei 7 au scăpat uşor, fiind condamnaţi cu blândeţe de Tribunal - între 5 luni de asistare zilnică (pentru un făptaş minor) şi 2 ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare -, iar soluţia nu a mai fost atacată, nici măcar de Parchet, rămânând definitivă. Băieţii au fost mulţumiţi, în vreme ce părinţii fetei, sătui de denigrările lansate de prietenii şi rudele agresorilor, au renunţat să mai lupte pentru dreptate.

Monştrii de lângă noi

Cel mai recent caz dezvăluit de BIHOREANUL este al unui bărbat din Balc, Augustin Cornel Varga, care şi-a agresat fiica vitregă de doar 12 ani, obligând-o să-i nască doi copii, cu complicitatea mamei acesteia. În timp ce femeia a fost exonerată de orice răspundere, bărbatul a fost condamnat după naşterea primului copil la doar 2 ani de închisoare cu suspendare şi a ajuns după gratii numai fiindcă a încălcat condiţiile perioadei de supraveghere.

În acest timp, până să fie găsită şi preluată în grija DGASPC Bihor, fata a mai născut un copil, conceput tot în urma abuzurilor tatălui vitreg, motiv pentru care Varga e judecat în al doilea proces, declanşat tot pentru act sexual cu un minor, fiind condamnat în primă fază la Judecătoria Marghita, tot la 2 ani de închisoare, de astă dată cu executare.

BIHOREANUL a arătat că pedeapsa e derizorie prin comparația cu un caz similar din Marea Britanie, al unei fetiţe de 12 ani, unde cuplul britanic de obsedați a fost sancţionat aspru, bărbatul la 18 ani detenţie, iar mama fetiţei la 6 ani.

Sub lupa presei

Între cele 36 dosare aflate din 2016 pe rolul instanţelor din Bihor privind acte sexuale cu minor care pot fi consultate pe portalurile judecătoriilor din judeţ au existat, totuşi, şi excepţii, în care instanţele au dispus pedepse cu executare. De pildă, orădeanul Iulian Colţa, care şi-a sedus şi agresat sexual propria fiică de 13 ani, a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenţie la Curtea de Apel Oradea după ce, iniţial, Judecătoria îi dăduse 6 ani şi 8 luni.

Tot la închisoare cu executare, 4 ani şi 8 luni, a fost condamnat, deocamdată la Judecătoria Oradea, pedofilul Gheorghe Gârdan, care îşi alegea victimele în biserică, fiind dovedit că a corupt şi agresat sexual trei copii, cel mai mic de 7 ani. Poate nu întâmplător, însă, căci ambele cazuri se aflau deja în atenţia publică, datorită presei.

În sfârșit, anchetă

Săptămâna trecută, CSM a dispus un amplu control tematic la instanţe şi parchete asupra dosarelor privind infracţiuni la viaţa sexuală cu victime minore (viol, act sexual cu un minor) soluţionate din 1 februarie 2014 până în prezent. Nici această decizie nu a fost luată, însă, din iniţiativa proprie a Consiliului, ci în urma unor campanii de presă şi investigaţii jurnalistice, între care şi cele ale publicaţiilor Libertatea, beta.dela0.ro şi BIHOREANUL.

Verificările inspectorilor judiciari vor viza practica instanţelor şi parchetelor „referitoare la aprecierea consimţământului ca fiind valabil sau nevalabil prin raportarea la vârsta victimei”, adică tocmai problema reproşată de CEDO în cazul adolescentei din Bihor, şi anume că magistraţii încadrează abuzurile sexuale asupra minorilor ca şi cum victimele ar fi fost de acord să întreţină relaţii sexuale cu bărbaţi, care în unele cazuri le puteau fi chiar bunici. Or, dacă pentru actul sexual cu un minor pedeapsa este de 2-7 ani, violul având victima mai mică de 16 ani se pedepseşte cu închisoarea între 5 şi 12 ani.

Nu răspund

Până acum, dezvăluirile propriilor verdicte ruşinoase au rămas singura „neplăcere” pentru magistraţii îngăduitori cu violatorii de copii. Asta pentru că, deşi în baza Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pot fi traşi la răspundere pentru erorile judiciare, totuşi niciunul n-a fost sancţionat ori chemat în judecată printr-o aşa numită acţiune în regres pornită de stat, prin Ministerul Finanţelor.

Motivul? Pentru asta ar fi trebuit ca CSM să constate că au acţionat cu rea-credinţă sau neglijenţă, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. De ce s-ar şi întâmpla, de vreme ce statul le plăteşte greşelile, adică tot contribuabilul, inclusiv victimele şi familiile lor?


LA SECRET
Copii abuzaţi, doar în cifre

Cazurile vizând abuzuri sexuale asupra minorilor anchetate de procurori ori în cercetare judecătorească nu sunt făcute publice de autorităţile judiciare, invocându-se „protejarea victimelor”. De altfel, aceste procese se judecă în şedinţe secrete şi cel mai adesea nici nu sunt afişate pe portalul instanţelor, unde pot fi identificate părţile din proces, data şedinţelor de judecată şi soluţiile pronunţate.

Chiar şi aşa, potrivit rapoartelor Parchetului Curţii de Apel Oradea, doar anul trecut procurorii din Bihor au avut în lucru 88 de anchete vizând persoane acuzate de acte sexuale cu minori şi 7 de corupţie sexuală, iar în 2018 au anchetat 84 de acte sexuale cu minori şi 8 de corupţie sexuală.