Va arăta total diferit! Aceasta era promisiunea pe care președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, o făcea în 2022, cerând celorlalți aleși ai bihorenilor să aprobe depunerea unor proiecte cu fonduri europene prin care Aeroportul Oradea să fie înlocuit, practic, cu unul nou, ultramodern. Mai funcțional, mai mare, dar mai ieftin de întreținut și cu mai puțini angajați. 

De atunci s-au derulat „pe repede înainte” atât procedurile birocratice, cât și lucrările propriu-zise, fiind ultimul exercițiu financiar când UE a mai oferit bani pentru modernizarea aeroporturilor, aceștia putând fi cheltuiți doar până în ultima zi a anului 2023.

La finele săptămânii trecute, BIHOREANUL a văzut rezultatele schimbărilor și vă descrie cum funcționează.

Cu pază „smart” 

În 2022, Aeroportul Oradea a câștigat patru proiecte pentru a-și rezolva deficiențele așa încât de aici să poată fi operate cât mai multe curse interne și internaționale, la cele mai noi standarde. 

Un prim proiect, de 56 milioane lei, a vizat creșterea siguranței și securității aeroportuare, urmărind patru direcții. Întreaga incintă a fost împrejmuită cu un gard inteligent, cu sistem de detecție a persoanelor și vehiculelor. „Gardul are fire senzitive, care „simt” orice apropiere”, a explicat BIHOREANULUI directorul general Răzvan Horga (foto), care a ghidat reporterii prin aeroport cu o zi înainte să fie redeschis, sâmbătă, când a „găzduit” primii pasageri, ai unui charter operat de compania HiSky către Hurghada (Egipt). 

Prin același proiect a fost realizat un sistem de supraveghere cu camere cu termoviziune și infraroșu, atât fixe, cât și mobile, monitorizate și operate dintr-un dispecerat dotat cu monitoare, de unde se și emite alarma în cazul unei tentative de pătrundere neautorizată. „În trecut erau 11 paznici într-o tură, acum sunt 3 persoane: dispecerul și o echipă de intervenție care ajunge rapid în orice punct”, spune directorul.

Au mai fost achiziționate două autospeciale de salvare și stingere a incendiilor, o remiză pentru acestea, o ambulanță și un centru de comandă mobil, un turn mobil de iluminat pentru intervenții pe timp de noapte, echipamente pentru întreținerea suprafețelor înierbate ce mărginesc pista și o automăturătoare specială, care „culege” orice obiect de pe pistă.

Liniște peste oraș

Printr-un alt proiect, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare, în valoare de 148 milioane lei, pista a fost prelungită de la 2.100 la 2.520 metri în direcția Nojorid, ceea ce permite aterizarea și decolarea aeronavelor de dimensiuni mai mari (de tip Boeing 757 sau 767), dar și ca traficul aerian să fie deviat așa încât aterizarea să fie posibilă nu doar dinspre oraș, ci și dinspre Nojorid. 

Cei 420 metri suplimentari de pistă au primit și sistemul de balizaj aferent, iar pista are pe toată lungimea un nou sistem ILS - Instrument Landing System, care indică piloților atât axul pistei, cât și panta de aterizare, pentru a coborî aeronava în condițiile cele mai sigure. 

Gata de trafic 

Prin același proiect a fost extinsă platforma de îmbarcare-debarcare pentru a fi „parcate” patru aeronave mari, cu până la 240 locuri. Aparent, o „fiță”, de fapt o necesitate, spune directorul Horga, pentru că „de multe ori avem trei aeronave pe platformă în același timp”. Se întâmplă inclusiv în programul de vară 2024: lunea dimineața, în interval de o oră, trebuie operate trei curse: două către Heraklion (Grecia), operate de HisKy și Aegean, și una Tarom spre București, iar duminica dimineața tot trei, către Antalya, operate de SkyUp, Corendon și HiSky.

Au fost achiziționate, de asemenea, echipamente pentru deszăpezire și degivrare, de măsurare a coeficienților de frânare a pistei (operațiune obligatorie periodic) și pentru întreținerea sistemului de balizaj.

Pentru a opera terminalul Cargo construit de compania CTPark cu 32 milioane euro, în cadrul unui alt proiect, de 12,5 milioane lei, aeroportul s-a dotat și cu echipamente de securitate pentru verificarea containerelor de mărfuri. O investiție de viitor, spune președintele Consiliului de Administrație, Tudor Jidav (foto), cu o experiență de peste 30 de ani în aviație și management aeroportuar, fost director general al Aeroportului Internațional Henri Coandă Otopeni, în prezent director operațional al acestuia: „Odată cu intrarea în spațiul Schengen - și deja cu aeroporturile am intrat în Schengen - terminalele Cargo se dezvoltă exponențial”. 

Aerogară „Art Nouveau”

Dacă toate acestea nu sunt vizibile pasagerilor, în schimb aerogara, construită în baza unui alt proiect, de 234,7 milioane lei, este spectaculoasă. „Aveam două terminale la distanță de peste 300 metri între ele. Era nepractic atât pentru pasageri, care aveau plecările în cursele internaționale din Terminalul 2 (n.r. - construit în anii 70) și sosirile prin Terminalul 1 (n.r. - finalizat în 2020), și își cărau bagajele prin arșiță ori ploaie înapoi la mașini, cât și pentru personal, care trebuia mutat de la un terminal la altul”, spune directorul Horga.

Pe viitor T2 va fi folosit tot pentru activități ce țin de aviație, dar adiacente: deja a închiriat un spațiu aici școala de zbor care funcționează la aerodromul din Ineu, care se va extinde sau poate chiar muta cu totul la Oradea. T1 a fost extins de la 2.925 la 12.600 mp (plus mezanin) și completat cu o parcare cu 320 locuri pentru autoturisme, 15 locuri rezervate persoanelor cu handicap, 4 pentru autocare și 5 stații pentru încărcarea simultană a 10 vehicule electrice.

De altfel, noutatea izbește încă de la apropierea de noua clădire a terminalului. Clădirea a fost gândită să arate și să fie modernă, luminoasă, funcțională și practică. Încălzirea este geotermală, prin pardoseală, toate spațiile sunt supravegheate video, dotate cu sisteme de stingere automată a incendiilor, iar zonele cu diverse funcțiuni sunt delimitate prin panouri de plexiglas rezistent la șocuri, branduite cu logo-ul de oraș Art Nouveau al Oradiei.

PENTRU MICI ȘI MARI. Noua aerogară a inclus tehnologii și echipamente digitale, care simplifică procedurile de securitate și acces, permițând pasagerilor, între altele, să-și facă check-in pe loc ori să-și trimită automat bagajele pentru cală. Pasagerii vor avea la dispoziție inclusiv locuri de joacă pentru copii sau mici incinte în care pot vorbi la telefon sau lucra la laptop nederanjați

Parcurs digitalizat 

În zona de check-in sunt 4 „ghișee” unde sunt deserviți pasagerii care nu și-au făcut formalitățile de îmbarcare online, iar alte 7 funcționează în regim de autoînregistrare (self check-in), fiind dotate cu scannere de cod de bare și QR și cu dispozitive touch-screen pentru a permite check-in-ul în aeroport. Totodată, acestea permit și predarea neasistată a bagajului de cală, inclusiv pentru pasagerii care și-au făcut check-in online, dar călătoresc cu bagaj de cală (self-baggage drop), scurtând astfel timpul de așteptare prin ghișeele clasice. „Personalul va asista pasagerii ca să se deprindă cu procedurile digitalizate”, spune directorul. 

Cu talonul de îmbarcare (printat sau salvat pe telefon) și cu actul de identitate, pasagerii trec prin porți electronice de presecuritate (foto), care permit automat accesul către controlul de securitate. În această zonă sunt montate 4 aparate de control cu raze X pentru verificarea bagajelor de mână, iar pe margini sunt încăperi separate pentru efectuarea controalelor corporale de către personalul brigăzii antiteroriste a SRI. 

La final, pasagerii ajung la porțile de îmbarcare: 1, 2 și 3 pentru Plecări spre destinații non-Schengen, respectiv 4, 5 și 6 pentru Plecările spre destinații Schengen (inclusiv București).

Controlul de frontieră pentru destinațiile non-Schengen se poate face tot în două variante: automat, dacă pasagerii sunt majori și au pașapoarte biometrice europene, pe care și le scanează singuri (la 4 „ghișee” electronice), sau manual, dacă au pașapoarte „clasice”, prin controlarea documentelor de către polițiști de frontieră (tot la 4 ghișee).

Cu tot confortul

Ambele săli de așteptare (Schengen și non-Schengen) au o capacitate de 400 locuri fiecare. Scaunele sunt dotate cu prize și cu mufe USB pentru încărcarea dispozitivelor electronice, iar sălile au, fiecare, restaurant-bar, salon Mama și copilul, loc de joacă pentru copii, magazin Duty Free, spațiu pentru fumători, salon Business, toalete, defibrilatoare cardiace, ba și câte 3 cabine special antifonate, așa încât din afară nu se aude ce vorbesc înăuntru pasagerii la telefoane, iar aceștia nu sunt deranjați de forfota din sală, dar totuși aud anunțurile de îmbarcare ori alarmele de incendiu sau antitero. Bineînțeles, există monitoare pentru explicarea regulilor de călătorie, dar și pentru promovarea diferitelor evenimente și obiective din Oradea și Bihor.

Sala de așteptare pentru destinații Schengen are și 3 zone de pre-îmbarcare cu 100 locuri, pentru pasagerii companiilor low-cost, interesate să-și debarce și îmbarce cât mai rapid clienții. 

În ce privește Sosirile, acestea sunt distincte pentru cursele din spațiul Schengen și cele din state non-Schengen, ambele circuite putând procesa 400 pasageri pe oră. Fiecare are magazin Duty Free și câte 2 benzi transportoare pentru bagaje, iar cel de-al doilea (non-Schengen) are și 4 „ghișee” pentru controlul electronic al documentelor de călătorie și alte 4 pentru controlul fizic efectuat de către polițiștii de frontieră.

Noul aeroport are, bineînțeles, și cabinet medical, precum și birouri pentru autoritățile de control (de la Poliția de Frontieră și SRI la DSP și DSVSA). Tot ce-i mai trebuie sunt cursele, cât mai multe...


PREGĂTIT DE ZBORURI
Spre Capitală și spre lume

Dacă în urmă cu câteva luni lucrările derulate la Aeroportul Oradea păreau inutile în lipsa unor zboruri care să justifice investițiile, în această primăvară au fost încheiate contracte cu trei companii pentru noi curse interne și internaționale.

În baza unei înțelegeri cu Air Oradea, controlată de Primăria Oradea și CJ Bihor, din luna octombrie HiSky va opera 5 zboruri săptămânal pe ruta București și 3 zboruri săptămânal pe ruta Londra, precum și curse charter către trei destinații de vacanță (cele ofertate fiind Antalya, Hurghada și Monastir), contra unei subvenții de maximum 750.000 euro.

Tot în luna aprilie a fost încheiat un contract cu compania Polish Airlines - LOT ce prevede ca din 3 iunie, timp de 4 ani, aceasta să opereze 4 zboruri săptămânal către Varșovia, de unde pasagerii își pot continua călătoria, cu un singur bilet, spre destinații din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu și Asia, subvenția urmând să fie de maximum 9,87 milioane euro. 

Săptămâna trecută, o altă companie, AnimaWings, a anunțat că va opera pe ruta București 6 curse săptămânale.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!