Sosirea preşedintei Moldovei, Maia Sandu, la Oradea a stârnit vâlvă printre concetăţeni. Nu-i de colea ca în urbea noastră să aterizeze un preşedinte de ţară care vorbeşte româneşte.
Sigur, poate că şi Iohannis ar fi venit, dacă edilii noştri nu ar fi făcut nişte greşeli catastrofale. Bolojan şi Birta s-au străduit să facă din Oradea staţiune balneară fără să le treacă prin cap că, pentru a fi mai atractivă pentru chiriaşul de la Cotroceni, ar fi trebuit să pună şi de-un domeniu schiabil sau de-un teren de golf.
Până la urmă, chiar nu contează de ce a venit doamna Sandu, ci mai degrabă reacţia orădenilor. Spuneam într-un editorial care trata problemele concetăţenilor noştri maghiari că aceştia sunt priviţi în patria mumă cu aceeaşi superioritate cu care îi privim noi pe basarabeni. Iar comentariile mi-au dat, din păcate, dreptate.
Sigur că nu pot nega dreptul gibonilor de a se exprima în scris, atunci când scapă la tastatură. Dar să o faci cerşetoare pe Maia Sandu e ca şi cum ai vorbi de funie în casa spânzuratului. Cine a trecut graniţa spre Vest ştie că noi, românii, suntem campioni europeni la cerşit. În numeroasele mele drumuri făcute afară, mai toţi cerşetorii întâlniţi erau români. O dată am văzut o femeie care se dădea kosovară, dar nu exclud să fi lucrat sub acoperire.
Oare ce ar fi putut să cerşească Maia Sandu de la orădeni? Să îi trimitem Cetatea ca să o reamplaseze la Chişinău? Sau să le livrăm moldovenilor câteva cisterne de apă termală, atât de utilă acum, pe frigul de peste Prut? De unde această superioritate faţă de basarabeni? În Oradea sunt sute de oameni veniţi de acolo şi nu se deosebesc cu nimic de noi. Şi-au făcut familii, muncesc şi duc un trai onest. De ce avem noi impresia că suntem mai grozavi decât ei?
Nici măcar subiectul Unirii nu ar fi putut fi atins în scurta vizită făcută pe malul Crişului. Doamna Sandu este şefa unui partid care nu are pe agendă Unirea şi ar fi şi cam complicat în aceste momente să te gândeşti la aşa ceva. Cu o minoritate rusă galvanizată de hoardele conaţionalilor care zdrăngănesc din arme, cu nişte găgăuzi nici turci nici ruşi şi cu nişte basarabeni care, în bună parte, chiar dacă nu-i iubesc pe ruşi, sigur nu-i iubesc nici pe români, subiectul trebuie pus deocamdată de-o parte.
Cred că scopul sosirii Maiei Sandu la Oradea a fost să ne arate, de fapt, ce fel de oameni mai vieţuiesc pe aceste meleaguri.