Operațiunea de relocare a celor peste 400 de beneficiari din azilele neautorizate administrate de Viorel Pașca în Bihor continuă să stârnească reacții critice. După ce ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că instituția pe care o conduce nu a fost informată în prealabil despre intervenția DIICOT și că autoritățile au fost puse „în fața faptului împlinit”, iar unul dintre beneficiarii relocați a murit la scurt timp după transfer, și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sibiu reclamă modul în care s-a desfășurat preluarea persoanelor evacuate.
Oameni aduși fără documente
Într-un comunicat transmis marți, citat de G4Media, directoarea generală a DGASPC Sibiu, Liliana Agârbiceanu, arată că procesul de preluare a beneficiarilor „a ridicat provocări semnificative”, în principal din cauza lipsei documentelor medicale și sociale. Instituția susține că, în majoritatea cazurilor, oamenii au fost aduși doar cu „o carte provizorie de identitate” și/sau cu un „card bancar”, fără documentația necesară privind istoricul lor medical și social.
În centrele administrate direct de DGASPC Sibiu au fost repartizați 21 de beneficiari din Bihor. Dintre aceștia, 14 sunt încadrați în grad de handicap grav, majoritatea cu drept la asistent personal, 7 nu dețin certificate de handicap, 12 au peste 65 de ani, o persoană a necesitat identificare pentru că nu avea acte de identitate, iar 8 sunt neasigurați medical. Marți, 5 beneficiari erau internați în spitale, pentru evaluări medicale, stabilirea diagnosticului și instituirea tratamentului.
Alți 21 de beneficiari au ajuns în servicii sociale administrate de furnizori privați din județul Sibiu, dar DGASPC precizează că aceștia nu au fost repartizați prin intermediul instituției, ci direct de autoritățile implicate în gestionarea situației de urgență. În cămine private pentru persoane vârstnice au fost relocate 12 persoane cu handicap, în timp ce 9 nu dețin certificate de handicap; toți au fost evaluați medical și înscriși pe lista unui medic de familie. Un detaliu semnificativ este că, dintre aceștia, 11 au vârsta sub 65 de ani și au fost plasați, totuși, în cămine pentru vârstnici.
Direcția sibiană precizează că responsabilitatea respectării standardelor minime de calitate revine fiecărui furnizor, delimitând explicit beneficiarii repartizați în centre de cei mutați direct în unități private.
Instituția spune că prioritatea este acum „evaluarea medicală” și reconstituirea istoricului medical, acolo unde acesta poate fi identificat, precum și stabilirea conduitei terapeutice și a tratamentelor necesare pentru persoanele care nu au fost asigurate medical. O altă preocupare vizează identificarea beneficiarilor pentru care ar putea fi necesare măsuri de ocrotire, în funcție de gradul de afectare a discernământului și a facultăților mintale. Aceștia sunt evaluați medical și psihiatric, iar autoritățile încearcă să le identifice rudele sau aparținătorii.
DGASPC Sibiu avertizează că lipsa informațiilor disponibile la momentul relocării îngreunează acest proces și poate prelungi perioada necesară finalizării procedurilor. În plus, instituția a cerut Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități emiterea unor proceduri specifice pentru gestionarea unor situații de urgență, susținând că actualul cadru normativ este gândit mai ales pentru situații obișnuite, nu pentru o relocare de asemenea amploare.
În final, DGASPC Sibiu transmite că obiectivul principal rămâne asigurarea unor servicii sociale și medicale sigure, adaptate nevoilor fiecărui beneficiar, identificarea rudelor și aparținătorilor, acolo unde aceștia există, precum și asigurarea protecției juridice pentru persoanele care, în urma evaluărilor, au nevoie de măsuri de ocrotire.
Relocare cu probleme
Poziția DGASPC Sibiu vine după criticile formulate de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a arătat că ministerul a fost anunțat abia în dimineața intervenției, în jurul orei 9.30, când acțiunea DIICOT era deja în derulare. Ministrul a spus că i s-a cerut să intervină pentru găsirea rapidă a unor soluții de relocare pentru peste 400 de persoane vulnerabile și s-a întrebat de ce conducerea Ministerului Muncii nu fusese informată în prealabil, astfel încât resursele necesare să fie pregătite din timp.
Potrivit datelor centralizate de Ministerul Muncii și prezentate de BIHOREANUL, dintre cele 409 persoane identificate în urma descinderilor, 394 au fost relocate în centre rezidențiale și servicii sociale din 20 de județe, iar 15 au rămas în unități medicale. Cele mai multe persoane au ajuns în Alba (60), Satu Mare (56), Sibiu (42), Arad (38), Cluj (36), Botoșani (31) și Vâlcea (29). În total, 149 dintre persoanele relocate sunt încadrate în grad de handicap, 212 sunt vârstnice, iar 11 nu dețin documente de identitate și nici CNP.
Controversele au fost amplificate și de primul deces anunțat după relocarea beneficiarilor. Este vorba despre Gheorghe Gogea, un bărbat de 55 de ani, cu domiciliul în Oradea, care fusese transferat într-un centru din județul Mureș. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, bărbatul era stabil după relocare, avea discernământ și nu fusese identificat ca având dizabilități sau probleme medicale urgente. În urma evaluării preliminare, acesta ar fi declarat că nu are rude sau persoane apropiate.
Cauza exactă a morții urmează să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală. Cazul ridică, însă, întrebări suplimentare despre felul în care au fost evaluați beneficiarii înainte de transfer, cum s-a făcut monitorizarea lor după relocare și ce documente medicale au însoțit persoanele mutate în regim de urgență.