Cine a auzit măcar o dată despre "performanţele" de constructor ale controversatului Călin Raita ar cumpăni serios înainte să decidă dacă achiziţionează o locuinţă de la acesta, iar unii poate s-ar abţine. Neştiind cu cine aveau de-a face, 116 orădeni au cumpărat totuşi apartamente într-un ansamblu dezvoltat de Raita în Nufărul, pe strada Ciheiului nr. 46 C.
Un prim bloc din cele trei a fost predat la începutul acestei toamne către proprietari, dar aceştia nu se pot bucura de el, pentru că, deşi este obligat prin lege, dezvoltatorul nu l-a legat la utilităţi. De trei luni, oamenii umblă în locul lui pe la instituţii ca să obţină avizele necesare, în numele unei firme de ale lui Raita, sperând că în final acesta îşi va face treaba.
"Îmi apăr călăul"
Primul dintre cele trei blocuri ale complexului Nufărul Rezident a fost dat în folosinţă în luna septembrie a acestui an, iar de atunci 2, 3 dintre cei 44 de proprietari bat drumul între dezvoltator, Primărie, Compania de Apă Oradea şi Termoficare, pentru a găsi o soluţie la marea lor problemă. "Blocul a fost recepţionat parţial, fără utilităţi, deci nu ne putem muta în el", spune unul dintre clienţii lui Raita, care a cerut ca numele să nu-i fie făcut public. Mai de ruşine, mai de frică...
De ruşine, pentru că în decembrie 2019, când a cumpărat, cu plata integrală în avans, un apartament în ansamblul aflat atunci în stadiul de proiect, nu s-a interesat dacă dezvoltatorul era de încredere. "Am vrut apartament în Nufărul, iar pe Ciheiului era cu vreo 4.000 euro mai ieftin decât la alţi dezvoltatori din zonă. Am aflat abia după un an că era proiectul lui Raita, care a avut probleme la toate construcţiile făcute în trecut", mărturiseşte bărbatul.
De ce, însă, şi de frică? Pentru că în septembrie, când au preluat apartamentele, Raita le-a promis oamenilor că le va racorda la reţele, dar cu două condiţii: să-şi facă o asociaţie de proprietari, cu care va "colabora" pentru obţinerea avizelor de racordare, şi să nu-i facă "greutăţi". "Ne-a spus că dacă îi facem reclamaţii nu mai mişcă niciun deget. Sunt o victimă a lui Raita, dar am ajuns să-mi apăr călăul, pentru că nu am de ales. În contractul de cumpărare scrie că utilităţile vor fi predate asociaţiei de proprietari", zice el despre motivul pentru care nu-şi doreşte un "război" cu dezvoltatorul, ci preferă "colaborarea" impusă prin şantaj.
Explicaţia? După lungi discuţii, proprietarii şi afaceristul au ajuns la o înţelegere: oamenii îşi înfiinţează asociaţia şi tot ei depun, în numele firmei, documentaţiile în baza cărora Primăria, CAO şi Termoficare să aprobe racordarea la utilităţi. "Cerem acte de la firmă şi mergem să le depunem pe unde trebuie depuse. Dacă Raita se supără, nu ni le mai dă", spune bărbatul.
Cereri separate
Oamenii sunt supăraţi nu doar pentru că afaceristul i-a tras pe sfoară şi îi şantajează, ci şi pe autorităţi. "Cum să faci recepţia unui bloc fără utilităţi?", reproşează bărbatul, spunând că Primăria a greşit când a aprobat recepţia parţială a blocului, adică neracordat, dar şi în 2019, la aprobarea proiectului, când a eliberat separat autorizaţiile pentru construirea blocurilor şi, ulterior, pentru racordarea lor la reţele.
Şefa Serviciului Avize şi Autorizări din cadrul Instituţiei Arhitectului Şef, Lucia Iacob (foto), afirmă însă că Primăria doar a respectat legea, neputând împiedica o firmă să construiască blocuri ori s-o condiţioneze aşa încât să ceară simultan şi racordarea lor. "Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii prevede că pentru construirea unui imobil se emite o autorizaţie, iar pentru racordare o altă autorizaţie. Abia anul acesta legea a fost schimbată, în sensul că cele două autorizaţii pot fi emise simultan, fără ca acest lucru să fie totuşi obligatoriu", spune Iacob.
Pentru proiectul din Ciheiului 46 C, Raita a folosit iniţial două firme. Una, Alclin Construct SRL, înregistrată în Ploieşti şi reprezentată de o anume Pop Raluca, a cerut pe 9 august 2018 un certificat de urbanism pentru "desfiinţarea a patru corpuri de clădire" (case) aflate pe terenul respectiv, şi un certificat pentru construirea a "două imobile de locuinţe colective cu regim parter + două etaje + al treilea etaj retras" (cu o suprafaţă sub cea a etajelor inferioare), pentru ca după o zi, pe 10 august, să ceară încă un certificat, pentru un al treilea "imobil P+2E+3 retras".
Întrucât solicitările respectau Planul Urbanistic de Detaliu, conform căruia zona este rezidenţială, cu blocuri, cererile au fost aprobate, aşa că în februarie 2019 firma a primit autorizaţia pentru demolarea caselor, iar în septembrie şi octombrie pe cele pentru construirea blocurilor. "Nu exista niciun motiv legal pentru respingerea cererilor", spune Iacob. După trei ani, dezvoltatorul Raita devenea singurul care a reuşit să predea unor orădeni un bloc neracordat la utilităţi...
Cu întârziere
Adevărata problemă, a aflat BIHOREANUL, este că cererea de racordare la apă şi canalizare (care trebuie s-o preceadă pe cea la termoficare) a fost depusă la Primărie abia în luna august a acestui an - cu doar o lună înainte de recepţionarea primului imobil - de către o altă firmă controlată de Raita, Ciheiului Rezidens SRL, reprezentată de Moş Maria, fosta sa soacră, care în acte e şi patroană.
Chiar şi aşa, racordarea putea fi făcută până la predarea blocului către proprietari dacă dezvoltatorul ar fi făcut ceea ce era obligat să facă, adică să depună proiecte de racordare conform cerinţelor tehnice impuse de Compania de Apă Oradea şi de Termoficare.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CAO, Alin Sas (foto), pe aceeaşi stradă Ciheiului, la nr. 35, o altă firmă, Construcţii Bihor, a dezvoltat în aceeaşi perioadă un alt ansamblu de blocuri, Victoria Rezidenţial, ocazie cu care a extins şi reţelele de apă şi canalizare din zonă, pe care în vară le-a predat, conform legii, operatorului delegat să presteze aceste servicii. "Dezvoltatorul Ciheiului Rezidens trebuia să-şi tragă conductele de la ansamblul său către cele făcute în vecinătate, pe care CAO le-a preluat, şi să depună documentaţia pentru racordarea la reţea, racordare care putea fi făcută efectiv după ce obţinea avizul Companiei", a explicat Sas.
Raita, însă, nu a pregătit "legarea" la reţeaua extinsă de constructorul vecin şi nici n-a depus o documentaţie pentru avizarea racordării, chiar dacă în august a cerut o autorizaţie pentru "extinderea reţelelor".
Complot al "bagabonţilor"
Contactat de BIHOREANUL, afaceristul Călin Raita (foto) s-a enervat şi, într-un monolog greu de întrerupt, a dat vina pe "bagabonţii de la Apă-Canal şi de la Termoficare", şi-a jignit clienţii, ba a şi invocat o conspiraţie ticluită de şeful Finanţelor Bihor, Ioan Mihaiu.
Raita susţine că obligaţia sa de a asigura racordarea blocurilor la reţele ar fi "interpretabilă", argumentând că "Termoficare a montat deja modulele termice în blocuri, aşa că nu ştiu ce ar mai trebui să facă dezvoltatorul". În ce priveşte legarea la apă şi canalizare, a susţinut că "pe Ciheiului sunt 7 reţele, dar CAO nu m-a lăsat să mă cuplez la nici una, ci mi-a impus o soluţie care nu se putea realiza", adică racordarea la extinderea realizată de Construcţii Bihor.
"Dacă o să scrieţi un articol, n-o să le mai fac nimic! Să-şi facă ei!", a spus Raita şi despre oamenii care au avut ghinionul să-i fie clienţi şi pe care îi bănuieşte că l-ar fi "turnat" la ziar. "Dacă ei umblă cu de-astea, nicio problemă. Mă piş pe ei!".
Pe de altă parte, afaceristul s-a plâns că în luna februarie a acestui an a fost victima unui "control comandat de bagabonţii de la Finanţe, de bagabontul de Mihaiu şi bagabontul de finu-său" (n.r. – pe care a refuzat să-l nominalizeze, afirmând doar că este vorba de un alt constructor), inspectorii "inventându-i" un impozit pe profit de 5 milioane lei, pentru a-l destabiliza financiar. "Am făcut contestaţie la Bucureşti şi procesul-verbal a fost anulat. Dar am înţeles mesajul, asta e ultima construcţie pe care o mai fac. Nu mai trebuie să construiesc nimic, am înţeles ideea", a spus Raita, fără a lămuri ce legătură are presupusa sa persecutare de către Finanţe cu neîndeplinirea obligaţiei de a racorda blocurile la utilităţi.
În ochii său, vinovaţi sunt toţi ceilalţi, numai el nu. Şi nici nu e cine să-l oprească atâta vreme cât va găsi cumpărători creduli, pe care să-i încurce cu lucrări făcute anapoda.
DE VÂNZARE. Dintre cele trei blocuri ale ansamblului Nufărul Rezident, unul e finalizat, dar nu şi locuibil. Unii proprietari, optimişti, şi-au mobilat totuşi locuinţele şi chiar şi-au montat aparate de aer condiţionat, alţii încearcă să le vândă chiar dacă nu pot garanta eventualilor muşterii când vor avea apă şi căldură
"SUPERCONSTRUCTOR" ŢEPAR
O istorie de chixuri
Fost valutist, devenit dezvoltator imobiliar la mijlocul anilor 2000, când a început să ridice în Paleu două cartiere de case şi blocuri, promiţând preţuri mici şi toate facilităţile, Călin Raita a avut o vreme şi ambiţii de politician, pregătindu-se să candideze în 2008 la Primăria Oradea cu brandul "Superconstructorul" şi sub flamura Partidului Noua Generaţie (al lui Gigi Becali). În final, a candidat independent, obţinând sub 1,3%.
Ulterior, Raita s-a concentrat doar pe afaceri, unele penale. În 2013, de pildă, Tribunalul Bihor l-a condamnat la 10 ani de închisoare pentru că îşi înşelase 12 furnizori de materiale de construcţii, plătindu-le cu file CEC fără acoperire, dar în decembrie, în acelaşi an, Curtea de Apel Oradea i-a dat doar 4 ani cu suspendare. În 2016 a încasat doar 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru ţepuirea Băncii Italo-Romena, la care ipotecase terenuri în Paleu cu ocazia unui împrumut de 2,5 milioane euro, pentru ca apoi să le vândă unor oameni, odată cu casele construite pe ele, prin falsificarea unor acte cum că nu mai erau sub ipotecă.
În mai 2020, Garda de Mediu l-a amendat cu 50.000 lei după ce a descoperit că 200 de case din cartierul Orizont II Paleu construite de firma Raicris nu fuseseră branşate la o reţea de canalizare, dejecţiile ajungând pe câmp. Din răzbunare, afaceristul le-a tăiat oamenilor apa timp de o zi, în plină pandemie. În toamna aceluiaşi an, 12 proprietari din Paleu, care îi plătiseră şi terenurile de sub case, s-au trezit cu somaţii de plată pentru 1 milion de euro din partea lichidatorului judiciar al băncii la care Raita, de fapt, le ipotecase.
Tot în toamna lui 2020, afaceristul i-a ameninţat pe cei 500 de locuitori ai cartierelor Orizont I şi II din Paleu că-i lasă fără apă după ce oamenii s-au plâns că primeau de la firma sa apă industrială, nu potabilă. Anul acesta, în ianuarie, 20 de familii din cartierul Orizont Sântandrei au fost debranşate de la reţeaua de apă şi canalizare a CAO, la care Raita le racordase ilegal. Iar "Superconstructorul" continuă să construiască...
JONGLERII FISCALE
Fuga de impozit pe profit
Şeful AJFP Bihor, Ioan Mihaiu (foto), a respins orice interes personal în controlul efectuat la începutul acestui an la firma Ciheiului Rezidens. "Controlul a fost efectuat pentru că firma, ca să plătească doar 1% impozit ca microîntreprindere, ceea ce este legal până la o cifră de afaceri de 1 milion de euro, storna facturi la finele anului, ca să nu achite impozit pe profit (n.r. - de 16%)", spune Mihaiu.
Acesta recunoaşte că procesul-verbal prin care i s-a impus firmei să achite impozit pe profit a fost anulat de structura centrală a ANAF, însă aceasta a dispus şi efectuarea unui alt control, de către finanţişti dintr-un alt judeţ de pe raza Direcţiei Regionale de Finanţe Cluj, care pot confirma constatările făcute de cei din Oradea.
Pe de altă parte, Mihaiu respinge faptul că acţiunea de control ar fi servit interesele unui alt constructor, care i-ar fi fin, aşa cum spune Raita. Cert e că după controlul din februarie, acesta şi-a transferat toate operaţiunile pe o altă firmă, Luceafărul Rezident SRL, înregistrată şi aceasta, la fel ca Alclin Construct SRL, tot în Ploieşti, unic asociat şi administrator fiind aceeaşi Raluca Pop.
LAGUNA NUFĂRUL. După fiecare ploaie, garajul subteran al primului bloc devine un imens bazin. Călin Raita dă vina, însă, pe canalizarea "bagabonţilor de la CAO", despre care afirmă că i se revarsă din stradă în subsolul construcţiei
„PUNCT DE VEDERE”
Precizări de la Călin Raita
După publicarea articolului, joi, 29 decembrie, Călin Raita a trimis BIHOREANULUI un „punct de vedere” în care susține că „articolul a fost clar pentru denigrarea” sa, replica neschimbând însă datele problemei expuse, ci doar adăugând detalii prin care își justifică incapacitatea de a preda locuințele la timp și în regulă.
În esență, afaceristul susține că a avut o „autorizație de construcție pentru utilități (apă, canal, termoficare, curent)”, arătând că în ce privește termoficarea lucrarea a fost făcută de către „Termocentrale Oradea”, care a montat în blocuri module termice, așa cum a menționat și când a fost contactat de BIHOREANUL, fără a preciza, însă, că asta nu înseamnă și că blocurile au fost efectiv racordate la rețeaua de furnizare a agentului termic.
În ce privește apa și canalizarea, la care de asemenea blocurile finalizate (în număr de două, nu doar unul) nu sunt racordate, Raita susține că „lucrarea este finalizată, mai trebuie făcute doar racordurile”. Afaceristul afirmă că nu a putut face acest lucru pentru că firma care a dezvoltat în apropiere ansamblul Victoria Rezident (Construcții Bihor) a predat CAO doar la finele lunii august lucrarea de extindere a rețelelor, moment în care firmei Ciheiului Rezidens i-a expirat autorizația de construcție. Ceea ce a omis Raita să precizeze este, însă, că doar autorizația de construcție nu e suficientă pentru racordare, pentru aceasta fiind necesar și un aviz al CAO, pe care, așa cum BIHOREANUL a scris, încă nici nu l-a cerut.
Afaceristul concluzionează că firma Ciheiului Rezidens „și-a dat toată silința și a alocat sume de bani pentru a duce la îndeplinire toate atribuțiunile contractuale”, clienții fiind notificați asupra întârzierilor „neimputabile nouă, despre care azi nu doresc să discutăm”, sugerând în schimb că ele au fost provocate de pandemie.
Pe de altă parte, Raita afirmă că a făcut plângeri penale pentru „abuzul conducătorului ANAF Bihor”, după ce a fost pus să plătească un impozit pe profit „de 2 milioane euro cu penalități”, repetând, așa cum a consemnat și BIHOREANUL, că procesul-verbal încheiat inițial de Fiscul din Oradea a fost anulat la nivel central.
În fine, afaceristul afirmă că a „rezolvat” toate problemele avute în trecut în Paleu (de pildă predând Primăriei rețelele) și în Sântandrei (la fel, predând Primăriei „utilități și drumuri de 1 milion de euro”), omițând că toți constructorii au de fapt obligația să predea operatorilor locali de utilități astfel de rețele, furnizarea serviciilor de apă, canalizare, termoficare, electricitate și gaz neputând fi făcută decât de către operatori delegați de consiliile locale.
Iată textul integral al replicii lui Călin Raita: