Explozia preţului la energie loveşte dur şi firmele bihorene. Pentru că nu pot scoate utilajele din priză fără să închidă fabricile, managerii caută soluţii de reducere a costurilor cu combustibilul, materia primă şi personalul.
"Săptămâna trecută a trebuit să conving cinci firme să opteze pentru programul redus de lucru, ca să nu facă disponibilizări", spune directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba. Iar criza energetică este abia la început...
Ordonanţa cu electroşocuri
Adoptată la începutul lui septembrie, "Ordonanţa energiei", care modifică OUG 119/2022 privind plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale a dat populaţiei o gură de aer. Normativul menţine plafonarea de 0,68 lei pe KWh pentru clienţii casnici cu un consum sub 100 KWh pe lună în 2021, iar pentru gospodăriile cu consumuri între 100 KWh şi 300 KWh pe lună impune un tarif de 0,80 lei pe KWh până la pragul de 255 KWh, diferenţa urmând să fie plătită la preţul de piaţă.
În cazul consumatorilor non-casnici, spitalele, şcolile şi furnizorii de instituţii sociale plătesc 1 leu pe KWh. În schimb, instituţiile publice, IMM-urile şi firmele din industria alimentară beneficiază de plafonare doar pentru 85% din consumul mediu realizat în 2021, iar firmele cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane lei plătesc curentul la preţul de piaţă. De cinci ori mai mare!
Cu program redus
Ordonanţa a venit ca o condamnare. "Foarte multe companii bihorene nu se vor încadra în plafonul de 85%, urmând să plătească diferenţa la preţul majorat, şi multe dintre ele vor plăti tot curentul la preţul de piaţă, care în loc de 1 leu pe KWh ar putea fi şi 5 lei pe KWh", spune directorul Asociaţiei Firmelor Bihorene, Octavian Dan.
Cum majorarea de cinci ori a costurilor cu energia ar însemna, practic, dublarea preţului produsului final, efectele sunt previzibile. "Companiile care nu beneficiază de preţul plafonat la curent riscă să îşi înceteze activitatea", spune Dan.
De altfel, pentru a reduce consumul de curent, multe firme au trecut deja la program redus de lucru. "Peste 70 de companii beneficiază de această facilitate pentru un număr de 2.500 de salariaţi şi este de aşteptat ca numărul lor să crească în continuare", spune directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto).
Valabil doar până la sfârşitul anului 2022, modelul kurzarbeit prevede că firmele îşi pot reduce programul de lucru şi să le plătească angajaţilor doar 75% din salariu, urmând să îşi recupereze o parte din bani de la AJOFM. "Suntem încă la început. Criza va lovi la facturile de curent din ianuarie - februarie când, probabil, multe firme vor face reduceri de personal", spune Békési.
Soluţii de avarie
Companiile orădene încearcă încă de pe acum să îşi reducă costurile. Unele magazine şi-au redus programul de lucru până la ora 21, o parte din firme au reintrodus parţial munca de la distanţă, iar unii proprietari de hoteluri analizează varianta închiderii lor. "Clienţii unui hotel trebuie să aibă lumină şi căldură chiar şi cu riscul de a le lăsa deschise când pleacă din cameră", explică directorul complexului President din Băile Felix, Dumitru Fechete (foto).
Noua realitate economică obligă firmele să redescopere economisirea. "Am montat corpuri de iluminat economice şi investim în utilaje cu un consum de energie electrică cât mai mic", spune directorul producătorului de materiale de construcţii Congips, Ioan Lezeu.
La rândul său, producătorul de lavete şi mopuri Decitex a investit într-o nouă hală mai luminoasă şi izolată termic. "Vrem să reducem cu 30% costurile cu energia. Lucrând cu lumină punctuală la fiecare maşină de cusut, vom reduce lumina ambientală, iar zonele de trafic şi holurile vor fi dotate cu senzori de mişcare care să pornească lumina doar la nevoie", spune directorul Cătălin Popa.
Marele pariu sunt însă panourile fotovoltaice. "Investiţia de circa 300.000 euro se va amortiza în cinci ani sau chiar mai repede", spune Popa.
De cinci ori mai multe comenzi!
De altfel, cele peste 30 de firme bihorene specializate în panouri fotovoltaice lucrează pe brânci. "Cererea a crescut cu peste 500%", spune directorul tehnic al Sustainable Power, Marian Magda (foto).
Investiţia începe de la câteva zeci de mii de lei pentru un proiect casnic şi poate urca la sute de mii de euro pentru o firmă care vrea panouri pe o hală. Clienţii nu mai aşteaptă după programele guvernamentale, oricum blocate. "Oamenii îşi pun panouri pe banii lor de teama facturilor de curent", spune Marga.
Cererea de panouri fotovoltaice a crescut vertiginos, iar timpul de aşteptare a urcat la trei luni. "Noi facem în continuare angajări, iar Electrica Distribuţie este în permanentă căutare de contoare bidirecţionale ca să poată fi onorate toate cererile", zice bărbatul. Montate la limita de proprietate, ceasurile bidirecţionale măsoară atât cantitatea de energie electrică produsă şi vărsată de orădean în sistemul naţional, cât şi energia descărcată din reţea şi consumată în gospodărie.
Criza ne-a făcut pe toţi energeticieni. Visul oricărui director de firmă nu mai este astăzi să fabrice şi să vândă cât mai mult, ci să producă suficient curent electric cât să nu mai cumpere din reţeaua naţională. Pentru că scutură compania din temelii...