Tineri sau mai puţin tineri, amatorii de ciclism în natură din Bihor, şi nu doar ei, se vor putea bucura în siguranţă de pasiunea lor: 139 kilometri de piste se vor realiza în cadrul proiectului Velo Apuseni, al cărui traseu în judeţ a fost stabilit din apropierea Oradiei până în munţi, iar alţi 191 km vor fi amenajaţi pe digurile unor cursuri de ape, cu legături spre localităţi din Ungaria vecină.
BIHOREANUL vă arată cum va şerpui "autostrada" Velo în Bihor, în cea mai mare parte pe foste linii ferate şi pe margini de drumuri judeţene, pentru a uşura accesul pe două roţi din Oradea până în Ic Ponor, iar de acolo şi spre alte piste montane din Cluj şi Alba. Deplasările vor fi mai sigure inclusiv spre Ungaria, ba pot şi impulsiona turismul, inclusiv din rândul străinilor, cred pasionaţii agrementului pe biciclete.
Cu bani gratis
La un an după ce, în 2021, Parlamentul European propunea Comisiei Europene ca liniile feroviare dezafectate din statele UE să fie transformate în piste pentru biciclişti pentru a forma o reţea Velo europeană mai sigură şi mai bine conectată, în 2022 Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României consfinţea alocarea a aproape 240 milioane euro pentru noi piste dedicate deplasărilor pe două roţi.
Din acest total, PNRR a prevăzut 197,5 milioane euro pentru ca autorităţile publice locale să creeze la nivel naţional 3.000 km de piste pe foste rute feroviare şi pe margini de şosele (cu excepţia celor naţionale), ca să faciliteze accesul bicicliştilor la obiective de interes turistic şi cultural, iar alţi 41,8 milioane euro au fost rezervaţi Administraţiei Naţionale Apele Române pentru amenajarea de velo-piste pe digurile cursurilor de ape.
Pe tronsoane
Traseul Velo Apuseni a fost aprobat la finele lunii trecute de Consiliul Judeţean Bihor, care este titularul unui proiect elaborat împreună cu CJ Cluj şi CJ Alba, ce prevede construirea până în anul 2026 a 227 km de piste în aceste judeţe, cu o finanţare europeană de 110 milioane lei.
În Bihor, traseul va avea 139,08 km, străbătând comunele Sânmartin, Hidişelu de Sus, Lăzăreni, Drăgeşti, Ceica, Sâmbăta, Holod, Căpâlna, Şoimi, Uileacu de Beiuş, Finiş şi Tărcaia, municipiul Beiuş, iar apoi comunele Drăgăneşti, Rieni, Bunteşti, Pietroasa şi Budureasa, precum şi, pe un alt braţ, comunele Sâmbăta şi Dobreşti.
Un prim tronson de 84,52 km va porni din gara Băile Felix şi va ajunge, prin Holod, până în Sudrigiu. Potrivit şefului Serviciului Proiecte cu Finanţare nerambursabilă al CJ Bihor, Ionuţ Sărac (foto), el va fi amenajat integral pe amplasamentul vechii căi ferate, surpate în urmă cu mai mult de trei decenii. Motivul? Linia nu putea fi reabilitată decât cu preţul unor sume exorbitante, nejustificate economic, idee la care CFR a renunţat demult.
Vor fi, însă, şi trei zone unde, prin excepţie, porţiuni de câteva sute de metri ale acestui tronson vor coborî pe marginile unor drumuri judeţene: pe marginea DJ 709A Holod - Sudrigiu, între localităţile Dumbrăviţa de Codru şi Borz, respectiv Borz şi Uileacu de Beiuş.
Peste tot, asfalt
Cel de-al doilea tronson al Velo Apuseni, Sâmbăta - Dobreşti, va avea 9,71 km şi va fi amenajat tot pe terasament feroviar, iar cel de-al treilea, de 44,85 km, pe marginea DJ 763 din Sudrigiu până în Ic Ponor.
Pe fostele căi ferate, pistele vor avea două benzi de câte 1,25 metri şi vor fi asfaltate, iar cele de pe marginile drumurilor judeţene vor avea 1 metru lăţime, urmând să fie delimitate de circulaţia autovehiculelor prin marcaje cu linie continuă şi indicatoare de avertizare a şoferilor.
Pe Crişuri în jos
În timp ce proiectul Velo Apuseni necesită adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru ca terenurile statului administrate de CFR să fie transferate în proprietatea judeţului şi administrarea CJ Bihor, pentru ca apoi să fie lansată licitaţia pentru executarea propriu-zisă a pistelor, un alt proiect, al ABA Crişuri, este într-un stadiu mai avansat. Potrivit directorului general Pásztor Sándor (foto), instituţia a obţinut 18,7 milioane euro, tot din PNRR, pentru 191 km de piste pe malurile cursurilor de apă care traversează frontiera.
Una dintre piste, de 61,2 km, va porni din oraşul maghiar Gyula pe Crişul Negru, va trece prin Tămaşda şi apoi, pe canalul colector, prin Salonta, de unde va urca pe acelaşi canal şi apoi pe Crişul Repede până în centrul Oradiei.
O altă pistă, de 23,2 km, va porni pe malul Crişului Repede din dreptul Cheresigului până în Oradea, o a treia, de 40,6 km, din Berettyóújfalu pe Barcău până în centrul Marghitei, iar a patra, de 51,8 km, va lega pe Ier zona oraşului Debreţin de Săcueni, continuând apoi în trei comune din judeţul Satu Mare.
"Pentru anul acesta avem bugetaţi 20 milioane lei pentru a începe lucrările", spune Pásztor, convins că lucrările vor fi executate până în iulie 2026, până când pot fi cheltuiţi banii PNRR pentru piste.
"Cu mare interes"
În doi ani, aşadar, pasionaţii de ciclism în natură vor avea în Bihor 330 km de piste pe care vor putea pedala fără să se expună pericolelor de accidente. "Principalul motiv pentru care ciclismul de agrement nu este practicat la noi ca în vestul Europei este că nu puteam merge decât pe marginea şoselelor. Aşteptăm cu foarte mare interes noile piste de ciclo-turism", spune Marius Guleş (foto), biciclist "zi de zi" din 2009 şi vicepreşedinte al Asociaţiei Pedalăm din Oradea.
De la înfiinţarea sa în 2020, ONG-ul a organizat o mulţime de evenimente, cu ture nu doar scurte, precum cele spre Paleu, ci şi mai lungi, ca de pildă în Cheile Galbenei (Padiş), la Cascada Vălul Miresei (Răchiţele, Cluj) ori la Lacul Tarniţa (zona Mărişel - Gilău, Cluj). "Pentru a ajunge în diferite locuri din natură trebuie să mergem cu bicicletele pe tren sau pe maşini, pentru că lipseşte infrastructura de piste. Ar fi foarte binevenite şi traseul din Oradea până în Apuseni, chiar dacă nu toţi fac ture aşa lungi, şi traseele spre Ungaria. Poţi merge cât vrei fără să mai ai grija maşinilor", spune Guleş. Noile piste, consideră el, ar putea impulsiona totodată şi turismul pe două roţi: "De multe ori în turele noastre am întâlnit ciclişti din Ungaria şi Polonia. După ce vom avea o infrastructură velo corespunzătoare, sigur vor fi mai mulţi".
Până la urmă, chiar dacă numărul cicliştilor care vor porni din Oradea ca să ajungă în munţi sau peste graniţă nu va creşte dintr-odată spectaculos, cei care vor folosi pistele vor putea să se încumete, căpătând experienţă, pe distanţe tot mai mari...
VOIAU MAI MULT
Spre Defileul Crişului, pe viitor
Şeful Serviciului Proiecte cu Finanţare nerambursabilă al CJ Bihor, Ionuţ Sărac, afirmă că iniţial proiectul Velo Apuseni viza amenajarea în cele trei judeţe a 823 km de piste, inclusiv a unui braţ din Oradea, prin Aleşd, zona montană a Defileului Crişului Repede - Vadu Crişului, Bratca, Şuncuiuş - şi apoi spre Valea Drăganului şi Lacul Tarniţa.
Această variantă, însă, a fost abandonată, pentru că s-a urmărit în principal folosirea amplasamentelor fostelor căi ferate abandonate şi s-a avut în vedere evitarea unor exproprieri. "Un astfel de traseu probabil va fi făcut în viitor", spune Sărac.
Potrivit acestuia, varianta Velo Apuseni aprobată în final a luat în considerare proiecte similare din Italia, cum ar fi Alpe Adria (de la graniţa cu Austria până la Marea Adriatică), pe o lungime de 140 km, sau Valli di Fieme e Fassa, de 40 km.
În România a fost realizată până acum o singură pistă Velo pe amplasamentul unei foste căi ferate, între Huedin şi Sâncraiu (judeţul Cluj), pe o lungime de 14 km, finalizată în 2022.