Caz închis: Cum s-a folosit Ion Govoreanu, fondatorul Trei G, de un inginer aflat pe patul de moarte și de mecanici bețivi pentru a orchestra o fraudă de 2,1 milioane lei

Curtea de Apel Oradea a pus capăt ultimului proces penal pornit până acum pe numele controversatului afacerist Ion Govoreanu, fondatorul Trei G, iar sentinţa scoate la iveală detalii interesante despre cum s-a folosit evazionistul, luni de zile, de un inginer aflat pe patul de moarte, de mecanici bețivi și manipulatori de marfă pe post de patroni de paie, pentru a fenta plata taxelor şi impozitelor. Deşi instanța a stabilit că faptele există, dosarul s-a închis prin intervenția prescripției, fără condamnări penale.

Lucrări inventate de 2,1 milioane lei

Procesul a fost declanşat în 2019, în urma unei anchete derulate de Parchetul Bihor, care a descoperit că, în intervalul ianuarie-octombrie 2013, Ion Govoreanu a ordonat înregistrarea în contabilitatea a cinci firme pe care le controla în fapt - patru din Oradea și una din Chișineu Criș (județul Arad) - a 15 facturi emise de o societate din Satu Mare, administrată de Kosztáczky István.

În documente s-au consemnat cheltuieli în valoare totală de aproape 2,1 milioane lei, pentru lucrări pe care firma sătmăreană pretindea că le-a executat pentru societățile lui Govoreanu. Pe listă figurau, printre altele, reparații la acoperișul unui magazin din Oradea și amenajarea unui atelier de reparații auto, modernizarea unui magazin de prezentare, a unei brutării, a unui depozit și a unei camere frigorifice.

Anchetatorii au reținut că, prin înregistrarea acestor facturi, cheltuielile celor cinci firme au fost majorate „în mod artificial și fraudulos”, manevră care ar fi produs un prejudiciu de 414.744 lei bugetului de stat, reprezentând impozit pe profit și TVA deduse fără drept.

Actorii lui Govo’

Hotărârea Curții de Apel Oradea pune cap la cap întregul mecanism al fraudei pusă în scenă de Govoreanu. Potrivit documentului, patronul firmei din Satu Mare, Kosztáczky István, care furniza facturile, a recunoscut că lucrările facturate nu au fost realizate niciodată, dar şi că pentru fiecare factură el încasa un comision de câteva mii de lei. Devizele de lucrări purtau numele şi ştampila unui inginer constructor, prezentat drept responsabil tehnic pentru execuția lucrărilor, dar care, în realitate, la momentul respectiv era grav bolnav, iar ulterior avea să decedeze.

Audiat în dosar, fiul inginerului a declarat că tatăl său suferea de miastenie, o boală care îl făcuse inapt pentru muncă cu mult înainte de decesul din 2014. Mai mult, o parte dintre semnăturile de pe documente nu îi aparțineau, numele și ștampila fiind folosite doar pentru a crea aparența de legalitate a unor lucrări care, în realitate, nu au existat.

În ceea ce privește atelierul auto, Govoreanu a mers până la a închiria temporar câteva garaje pentru a susține scenariul din acte. Potrivit declarațiilor martorilor, în acele spații nu s-a desfășurat nicio activitate reală, fiind văzuți doar câțiva mecanici, descriși ca fiind frecvent sub influența alcoolului, fără vreo legătură concretă cu lucrările ample și costisitoare trecute în facturi.

Verdict întârziat

Ancheta penală a fost declanșată încă din 2014, în urma sesizărilor formulate de inspectorii Antifraudă, însă parcursul dosarului a fost unul sinuos: cauza a fost fragmentată, mutată între parchete, reunită, apoi disjunsă din nou, astfel că cercetările au fost finalizate abia în 2019.

Ulterior, şi procesul s-a tot prelungit. La Tribunalul Bihor, dosarul a fost amânat în repetate rânduri, iar sentința a venit abia în octombrie 2025, la mai bine de 12 ani de la comiterea faptelor, când instanța a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale. A stabilit, însă, că paguba trebuie plătită, obligându-i pe inculpați la achitarea sumei de 414.744 lei, reprezentând TVA dedus ilegal și impozit pe profit diminuat ilegal.

Soluţia a fost menținută pe 22 ianuarie, acest an, de Curtea de Apel Oradea, care a stabilit, în plus, obligarea inculpaților la plata dobânzilor și penalităților aferente, calculate din 2013 până la recuperarea integrală a sumelor. Iar pentru asigurarea recuperării prejudiciului, judecătorii au decis menţinerea sechestrului instituit asupra bunurilor și poprirea conturilor celor implicaţi.

Evazionist "pensionat"?

Procesul terminat la Curtea de Apel Oradea este ultimul în care afaceristul Ion Govoreanu, patronul reţelei tip supermarket Trei G şi evazionist notoriu, a fost trimis în faţa instanţei, până acum.

După cum a relatat şi BIHOREANUL, Govoreanu a fost eliberat în 2019 din Penitenciarul Oradea, înainte de a-şi ispăşi condamnarea de 8 ani de închisoare cu care s-a ales în 2014, pentru o pagubă de 1,4 milioane lei, pe care afaceristul a produs-o bugetului de stat prin tranzacţii ilicite cu zahăr, plus un "tun" de 22,5 milioane euro dat bugetului de stat. 

În total, în acest dosar au fost judecate 8 persoane. Govoreanu a fost acuzat că, prin interpuşi, administratori şi directori la mai multe societăţi pe care de fapt le controla, a simulat achiziţii de produse petroliere şi/sau alimentare fără TVA de la trei firme aflate în insolvenţă controlate tot de el.

Celebrul evazionist orădean a mai fost judecat, printre altele, şi pentru o fraudă fiscală de aproape 900.000 lei, prin tranzacţii fictive cu sediul fostei Urbana, orchestrată în complicitate cu soţia sa, Mihaela, şi cu doi dintre administratorii firmelor pe care aceştia le controlează, Adrian Ionescu respectiv Octavian Sasu, proces care s-a terminat în 2023 prin achitarea inculpaţilor, după ce aceştia au achitat întregul prejudiciu. 

Govoreanu a fost vizat şi de o anchetă a poliţiştilor Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice şi a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care privea un prejudiciu de 5 milioane euro provocat de societăţi comerciale din Bihor şi Arad ale Grupului Trei G, furnizorilor şi bugetului de stat prin înşelăciune şi spălare de bani.

Cazul a fost făcut public în 2020, când anchetatorii au descins în percheziţii la sediile societăţilor comerciale în cauză. Din informaţiile furnizate a reieşit că faptele s-au derulat începând din 2014 pe parcursul a 6 ani. În acest timp, reprezentanţii firmelor, care înregistrau datorii către furnizori şi bugetul de stat, şi-au ascuns disponibilităţile băneşti, creditându-se în lanţ, pentru ca statul să nu-şi poată recupera debitele. Practic, spuneau poliţiştii, toate veniturile societăţilor comerciale erau încasate direct de către o altă firmă din acelaşi grup de societăţi, cu sediul în Oradea, fără a mai ajunge în casieriile sau conturile bancare proprii, acestea acumulând datorii foarte mari faţă de stat şi faţă de furnizori, de peste 5 milioane euro.

Anchetatorii nu au mai făcut publice date despre acest caz, însă BIHOREANUL a aflat că, în final, a fost clasat: Govoreanu s-a împăcat cu furnizorii păcăliţi şi a achitat întregul prejudiciu.