Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor şi a confirmat decizia Curţii de Apel Oradea de anulare a sechestrului de peste un miliard de lei instituit pe bunurile omului de afaceri bihorean Viorel Micula, în dosarul privind recuperarea ajutorului de stat considerat ilegal de instanţele europene. Procesul privind sechestrul instituit în cazul lui Ioan Micula continuă la instanţa supremă.
Soluţia a fost pronunţată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut hotărârea Curţii de Apel Oradea în procesul deschis de Viorel Micula, după ce AJFP Bihor a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor sale şi ale fratelui său, Ioan Micula.
Sechestre cu probleme
Totul a început în martie 2025, când Fiscul bihorean a pus sechestru pe bunurile fraţilor Micula, în încercarea statului român de a recupera peste 300 de milioane de euro plătiți firmelor din grupul European Drinks & Food și magnaților Ioan şi Viorel Micula, în urma arbitrajului de la Washington, sumă calificată ulterior de Tribunalul UE drept ajutor de stat ilegal.
În cazul lui Viorel Micula, o decizie emisă în 24 martie viza suma de 2,03 miliarde de lei, ulterior Fiscul revenind cu un „act de îndreptare a erorii materiale” prin care a redus cuantumul la 1,29 miliarde de lei. Pentru Ioan Micula, printr-o decizie emisă în 31 martie 2025, a fost instituit sechestru pentru aceeaşi sumă de 1,29 miliarde lei. În ambele situaţii AJFP Bihor a invocat riscul ca debitorii să îşi ascundă sau să îşi risipească patrimoniul.
Ambii milionari au contestat actele, iar pe 26 mai şi 5 iunie 2025, Curtea de Apel Oradea le-a dat câştig de cauză.
Instanţa a stabilit că, în cazul lui Ioan Micula, Fiscul nu a demonstrat existenţa unui risc real de risipire a patrimoniului, iar în cazul lui Viorel Micula a constatat că modificarea sumelor nu reprezintă o simplă corectură, ci o schimbare substanţială a actului administrativ, care nu putea fi făcută printr-o procedură simplificată.
Nu au demonstrat urgenţa
Curtea de Apel Oradea a arătat, în esenţă, că statul poate recupera ajutoarele de stat prin procedura fiscală, dar nu poate institui sechestru „din reflex”, fără argumente concrete. Judecătorul a subliniat că măsurile de indisponibilizare sunt excepţionale şi pot fi dispuse doar dacă există dovezi reale că debitorul îşi ascunde sau îşi risipeşte patrimoniul. Or, în acest caz, Fiscul nu a reuşit să demonstreze un asemenea risc, instanţa arătând că o cesiune de părţi sociale realizată cu ani în urmă nu poate justifica, în prezent, temerea că debitorii s-ar sustrage de la plată.
Hotărârile critică şi modul în care au fost întocmite actele fiscale. În cazul lui Viorel Micula, judecătorii au constatat că AJFP a încercat să „repare” ulterior un act administrativ viciat, modificând elemente esenţiale - suma urmărită, data documentului, titlul de creanţă şi chiar identitatea semnatarului, modificări ce „nu reprezintă simple corecturi”, ci o schimbare substanţială a actului, imposibil de făcut printr-o procedură de îndreptare a erorilor materiale.
Judecătorii au criticat şi modul în care au fost descrise bunurile puse sub sechestru, inclusiv proprietăţi din Stockholm şi Padova, menţionate generic, fără adrese sau elemente de identificare, ceea ce îl punea pe proprietar în imposibilitatea de a se apăra. De asemenea, instanţa a reţinut că Viorel Micula nu a fost audiat înainte de instituirea măsurilor, iar autorităţile fiscale nu au demonstrat existenţa unei urgenţe reale care să justifice o asemenea excepţie.
Fiscul a atacat hotărârea atât în cazul lui Viorel Micula, cât și în cel al fratelui său, la instanţa supremă.
Joi, ÎCCJ a respins definitiv recursul AJFP Bihor în cazul lui Viorel Micula. Dosarul privind măsurile asigurătorii dispuse împotriva lui Ioan Micula urmează să fie judecat la ÎCCJ începând cu 3 martie.
Istoria unui litigiu de sute de milioane de euro
Conflictul dintre statul român şi grupul de firme European Drinks, despre care BIHOREANUL a relatat pe larg de-a lungul anilor, durează de aproape două decenii. În 2013, fraţii Ioan şi Viorel Micula au obţinut la Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington despăgubiri de 178 de milioane de euro, susţinând că România le-a retras facilităţile fiscale acordate investitorilor din zone defavorizate. Autorităţile române au eliminat aceste stimulente în 2005, înainte de termenul prevăzut iniţial, deoarece erau considerate ajutor de stat incompatibil cu regulile Uniunii Europene. Cu dobânzi şi penalităţi, suma datorată a ajuns la aproximativ 395 de milioane de euro.
În decembrie 2019, Guvernul României a plătit 912 milioane de lei (circa 190 de milioane de euro), după ce investitorii au blocat conturile unor companii de stat - Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet - pentru executarea sentinţei arbitrale. Litigiul a continuat însă la nivel european.
În ianuarie 2022, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a anulat hotărârea Tribunalului UE care desfiinţase decizia Comisiei Europene privind ajutorul de stat, trimiţând cauza spre rejudecare. Ulterior, Tribunalul UE a respins pretenţiile financiare ale fraţilor Micula, iar prin hotărârea din 2 octombrie 2024 a stabilit că statul român trebuie să recupereze sumele plătite, considerate ajutor de stat ilegal sau incompatibil cu dreptul Uniunii.
În urma acestei decizii, autorităţile fiscale au început procedurile de recuperare a banilor, inclusiv executarea silită împotriva a zece debitori, dintre care opt sunt societăţi comerciale controlate de fraţii Micula: European Food SA, Rieni Drinks SA, European Drinks SA, West Leasing SRL, Starmill SRL, Multipack SRL, Transilvania General Import Export SRL şi Scandic Distilleries SA. Demersul Fiscului a fost contestat în instanţă, însă procesul este suspendat până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare a Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, aflată în calea de atac pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
În anchetă
Grupul de firme controlat de fraţii Micula se află şi în atenţia procurorilor. În 3 noiembrie anul trecut, mai multe sedii şi puncte de lucru ale unor companii din grupul European Food & Drinks, din Rieni, Ştei şi Sudrigiu, au fost percheziţionate într-o anchetă care îi vizează direct pe cei doi oameni de afaceri, bănuiţi că ar fi încercat să evite recuperarea de către statul român a peste 300 de milioane de euro plătiţi ca despăgubiri, mutând active importante din firmele vizate de executare către alte societăţi din aceeaşi sferă de control.
Anchetatorii susţineau că, începând din 2018, mai multe companii din grup - între care European Drinks SA, European Food SA, Multipack SRL, Transilvania General Import Export SRL şi Rieni Drinks SA - ar fi scos din patrimoniu bunuri importante, de la terenuri şi clădiri industriale până la utilaje şi echipamente, evaluate la aproximativ 163 de milioane de lei. Activele ar fi fost transferate prin vânzări directe sau compensări de creanţe greu de justificat către alte societăţi precum European Food International SRL, European Drinks International SRL, Certinvest SRL, Plus Quadriga SRL sau Pro Quadriga SRL, aflate, potrivit anchetatorilor, tot sub controlul celor doi magnaţi.
Procurorii suspectau că aceste operaţiuni ar fi redus şansele statului de a recupera sumele stabilite prin deciziile instanţelor europene, permiţând, în acelaşi timp, continuarea activităţii economice prin firme „curate”.
Contactat de BIHOREANUL, Ioan Micula a respins la vremea respectivă acuzaţiile şi a pus descinderile pe seama unui context politic. „Ne-am tot întrebat ce se întâmplă. Am văzut mai multe ştiri, în care fotografiile noastre sunt alături de primul-ministru. Nu am avut şi nu avem nicio legătură cu domnul Bolojan, vreau să precizez acest lucru. Însă eu consider că totul este politic, ar putea avea legătură cu alegerile din Capitală”, susţine Micula.
Potrivit acestuia, anchetatorii ar fi avut acces deplin la sedii şi la documente, pe care le-ar fi ridicat fără a întâmpina vreo opoziţie.