CJ Bihor, care împreună cu primăriile Oradea, Oșorhei și Paleu a lansat anul trecut planul unei șosele ocolitoare pe dealurile din nordul orașului, stârnind astfel nemulțumirea orădenilor care locuiesc în Podgoria, explică de ce a renunțat la firma care trebuia să facă studiul de fezabilitate al investiției.
Deși aceasta i-a livrat anul trecut trei variante de traseu, contractul a fost reziliat fiindcă SF-ul n-a mai fost făcut, susține CJ Bihor, precizând că nu a achitat firmei niciun leu, documentația urmând să fie realizată de o altă societate, în baza unui parteneriat cu CNAIR, care îl va și plăti.
Anul trecut proteste, anul acesta audiență
Pe 27 mai a.c., un grup de 5 reprezentanți ai Asociației pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată - care reprezintă mai mulți orădeni din Podgoria - a fost primit într-o audiență de către președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, după ce anul trecut oamenii desfășuraseră o serie de proteste (foto) împotriva planului administrației județene și a celor locale din Oradea, Oșorhei și Paleu de a construi un inel rutier metropolitan de nord, protestatarii afirmând că șoseaua va trece pe lângă casele lor fiindcă așa ar fi indicat un studiu de fezabilitate comandat de administrația județeană firmei Term SRL.
În urma audienței, Asociația a emis un comunicat de presă în care - pe baza unei informații făcute publice de Mălan, conform căreia CJ a încheiat un parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere ce prevede realizarea unui studiu de fezabilitate pentru același IRM de Nord - a arătat că viitoarea șosea va fi încadrată ca drum național, dar conform asigurărilor primite, „niciunul dintre traseele propuse prin viitorul SF nu va avea ca punct de plecare municipiul Oradea și se vor depune toate diligențele pentru ca drumul național să străbată zone nelocuite din intravilan”.
Pe de altă parte, însă, reprezentanții Asociației au susținut că „abandonarea lucrării realizate de SC Term SRL (n.r. – anul trecut) a venit pe fondul intenției de a se schimba încadrarea drumului din DJ în DN”, ceea ce ar însemna că locuitorii din Podgoria care „vor fi afectați nu se vor mai putea prevala de reglementările O.G. 43/1997 privind evitarea intravilanului localităților, la fel cum prin ieșirea din parteneriat a Primăriei Oradea se evită opozabilitatea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă”.
Întrebări despre proiect
Tot în urma audienței, Asociația a formulat în scris mai multe întrebări către CJ Bihor, pe care a le-a făcut publice, acestea vizând motivul pentru care administrația județeană nu folosește pentru proiectul IRM de Nord „aceeași documentație”, adică SF-ul „finalizat de SC Term SRL” anul trecut, optând pentru una dintre cele trei variante de traseu lansate în consultare publică pe site-ul CJ Bihor în septembrie 2024, precum și valoarea cheltuielilor decontate de fiecare partener (CJ Bihor și respectiv primăriile Oradea, Oșorhei și Paleu) acestei firme.
De asemenea, Asociația a cerut ca CJ s-o informeze și de ce bugetul alocat pentru noul SF – în baza parteneriatului cu CNAIR – „este de 7,5 ori mai mare decât bugetul SF-ului întocmit de SC Term SRL”, dacă în caietul de sarcini al licitației pentru noul SF administrația județeană a ținut cont de opiniile exprimate în cadrul consultării publice din toamna anului trecut, așa încât să fie analizate doar variante de traseu prin extravilan ori preponderent în extravilan, și, în fine, dacă CJ Bihor va organiza o dezbatere publică, așa cum cere Asociația.
Cu răspunsuri scrise
Întrucât și BIHOREANUL a cerut CJ Bihor aceste informații, administrația județeană le-a transmis redacției miercuri, 11 iunie, precizând că ele au fost trimise și Asociației și că sunt aceleași pe care le-a furnizat deja reprezentanților ONG-ului în cadrul audienței din 27 mai.
CJ Bihor afirmă că anul trecut a încheiat un contract de asociere cu primăriile Oradea, Oșorhei și Paleu, precum și cu ADI Zona Metropolitană Oradea, în vederea realizării SF-ului pentru IRM de Nord, iar partenerii „și-au asumat realizarea anumitor etape premergătoare elaborării Studiului de Fezabilitate (studii topografice, studii geotehnice, studii de analiză și stabilitate a terenului, studii hidrologice, studii de trafic, studii de coexistență cu rețele electrice, studii de coexistență cu rețele de gaz, studii de coexistență cu alte rețele tehnic-edilitare, studiu de mediu, etc.)”.
Ulterior, însă, fiindcă „până în al doilea semestru al anului 2024 nu au fost întocmite studiile premergătoare, CJ Bihor nu a emis ordinul de începere a elaborării Studiului de fezabilitate”, iar contractul încheiat între CJ Bihor și SC Term SRL a fost reziliat la solicitarea firmei.
La cererea BIHOREANULUI, administrația județeană a arătat că suma pe care ar fi trebuit s-o achite acesteia ar fi fost de 270.000 lei plus TVA, dar „nu a decontat nicio sumă de bani pentru acest obiectiv”.
De ce SF-ul va costa mai mult
Pe de altă parte, la întrebarea de ce viitorul SF, a cărei achitare și-a asumat-o CNAIR, va costa până la 7,552 milioane lei plus TVA, CJ Bihor a răspuns că acest buget este aproximat având în vedere „valoarea estimată a investiției”, însă numai „după finalizarea licitației (n.r. – pentru desemnarea firmei care va realiza documentația) se va putea vorbi de o sumă ce necesită a fi alocată proiectării studiului de fezabilitate”.
De asemenea, CJ Bihor afirmă că la elaborarea SF-ului „se va ține cont de sugestiile pertinente exprimate de cetățeni cu ocazia consultărilor publice (n.r. – din toamna anului trecut), de opinia specialiștilor din cadrul CNAIR, de realitățile din teren, precum și de normativele, standardele și reglementările legale”.
CJ Bihor a precizat că, anterior elaborării SF-ului, se va realiza o analiză multicriterială pentru trei variante de traseu, iar în baza acestei analize în Comisia Tehnico-Economică a CNAIR se va alege varianta optimă, traseul final urmând să fie astfel stabilit „încât să se respecte toate condițiile legale și impactul să fie cât mai redus”.
„CJ Bihor va face toate demersurile necesare pentru ca drepturile și interesele legitime ale bihorenilor să fie respectate”, asigură administrația județeană atât în răspunsul trimis BIHOREANULUI, cât și Asociației pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată.
Nu între case
Anul trecut, orădenii din Podgoria au desfășurat mai multe proteste, înaintea alegerilor locale, acuzând CJ Bihor că ar fi decis ca traseul viitorului IRM de Nord să treacă prin zona locuită. Ei au susținut că ar avea dovezi, vorbind despre o hartă provenită chiar de la SC Term SRL, chiar dacă președintele de atunci al CJ Bihor, Ilie Bolojan, le-a spus că nu fusese încheiat studiul de fezabilitate și că firma încă lucra la mai multe variante.
La finele lunii august, însă, Bolojan a prezentat într-o ședință a CJ Bihor (foto) trei variante de traseu, afirmând că face acest lucru în urma controverselor din campanie și pentru a informa atât consilierii județeni, cât și publicul, care urma să aibă la dispoziție două săptămâni pentru a consulta concluziile a ceea ce sugera că a fost tocmai un SF realizat de SC Term SRL.
„În urma analizării proiectului, putem supune consultării publice, în următoarele două săptămâni, trei variante”, a spus președintele CJ Bihor, adăugând că după consultare vor urma „validări în comisiile Companiei de Drumuri și, în urma acestor discuții, pot să apară modificări”, în sensul că limitele variantelor de traseu ar putea „să fie mișcate cu 20 – 30 metri” față de cele prezentate.
Variantele lui Bolojan
O primă variantă de traseu pornea de la intrarea în Oradea dinspre Oșorhei, din zona Cartierului Tineretului, traversând Crișul Repede în dreptul Uzinei de Apă, în aval de barajul existent în zonă, urcând dealul Podgoria și continuând pe la marginea pădurii, ocolind localitățile Săldăbagiu de Munte și Paleu, pentru a ajunge apoi în centura Biharia prin drumul de legătură cu Paleu (ambele aflate în lucru).
O altă variantă ar fi avut „două opțiuni de plecare a viitorului Inel Metropolitan de Nord de pe teritoriul comunei Oșorhei”, una din subvariante prevăzând că șoseaua ar fi pornit de la ieșirea din Oradea spre Oșorhei și ar fi ocolit această localitate, iar cealaltă din intersecția șoselei naționale cu drumul comunal spre Fughiu, potrivit ambelor subvariante drumul urmând să urce apoi spre Fughiu circa 100 de metri pe drumul comunal, după care să ocolească localitatea și să vireze spre Oradea, să traverseze Crișul în amonte de baraj, apoi să treacă printr-o zonă nelocuită din cartierul Podgoria, spre pădure, să se suprapună cu o stradă neasfaltată pe circa 200 de metri, evitând intrarea pe un teren protejat ca sit Natura 2000, după care să ocolească localitățile Săldăbagiu și Paleu și să intre în centura Biharia.
Conform ultimei variante, IRM de Nord ar fi pornit din DN 1 aproximativ din dreptul stației de carburanți Lukoil, traversând Crișul și un canal, urcând apoi spre capătul estic al cartierului Podgoria, unde, potrivit spuselor lui Bolojan, „s-ar suprapune puțin cu o stradă”, pentru ca apoi să urce ocolind localitățile Săldăbagiu și Paleu, spre centura Biharia.
Până la data de 12 septembrie, toți cei interesați au putut consulta documentația pe site-ul CJ Bihor pentru a trimite opinii, recomandări și sugestii.
Cu delay
CJ Bihor nu a lămurit, însă, de ce fostul președinte Ilie Bolojan a decis anul trecut punerea în consultare a celor trei variante de traseu în lipsa unui SF care, după cum afirmă instituția acum, de fapt nu fusese finalizat, și nici de ce rezilierea contractului cu SC Term SRL nu a fost anunțată tot anul trecut.
Prima informație privind rezilierea contractului cu această firmă a fost făcută publică abia în luna aprilie a acestui an de către actualul președinte al CJ Bihor, Mircea Mălan, într-o conferință de presă, fără a prezenta motivul, ci spunând doar că administrația județeană a încheiat un parteneriat cu CNAIR, care va și achita noul SF, scos la licitație în luna mai.
Vezi mai jos documentele aflate în discuție: