Cazul traficanţilor de droguri care au transformat bucătăria unei cabane din Bihor într-un laborator de extragere şi prelucrare a cocainei readuce în atenţie inventivitatea grupărilor profilate pe astfel de afaceri care încearcă să ascundă substanțele în diverse produse, pentru a nu fi găsite la frontieră.
Printre primii români care au recurs la astfel de şiretlicuri a fost Dorel Valeriu Popa (ex-Flonta), unul dintre cei mai prolifici traficanţi de droguri din Bihor, care a alimentat piaţa românească la sfârşitul anilor '90 cu cocaină columbiană ascunsă în sticle cu whisky.
Povestea lui Flonta a fost prezentată pe larg de BIHOREANUL. Fost spărgător de locuinţe, bărbatul se împrietenise cu un columbian închis într-un penitenciar din Austria şi s-a apucat de comerţ cu cocaină la finele anului 1997. Făcea excursii regulate în Columbia, unde îl aştepta prietenul său cu marfa, ambalată în sticle de whisky.
Întors în ţară, mergea în satul natal, Zăvoiu, din comuna Sâmbăta, unde strecura cocaina, o usca şi o rafina, o ambala în plicuri şi, până o vindea, o ascundea într-un sac cu grâu în hambar. Distribuţia o făcea tot singur, în Timişoara, Arad şi, mai târziu, în Ungaria.
Cu timpul, el a ajuns s-o implice în afacere atât pe tânăra cu care s-a căsătorit, Delia Popa (fostă şefă de cabinet parlamentar a fostului senator PSD Vasile Duţă), cât şi întreaga sa familie: începând cu mama sa, Floare Flonta, continuând cu tatăl, Cornel Flonta, şi terminând cu fratele, Augustin Flonta.
Întreaga reţea a fost condamnată la detenţie, însă Dorel Flonta şi mama sa s-au retras în Ecuador, negocierile pentru aducerea lor în faţa justiţiei din România începând încă din 2008 şi finalizându-se în 2013. Cei doi au fost aduşi în ţară în 2013, când au şi fost încarceraţi. Verdictul final în proces s-a dat în 2015, când Dorel Flonta a fost condamnat definitiv la 15 ani de detenţie.