Cel mai important succes politic şi diplomatic din istoria României, Unirea Transilvaniei cu Ţara Mamă, a avut un prim punct declanşator în Oradea. Avocat, parlamentar şi primar al oraşului, orădeanul Aurel Lazăr a fost personajul care a propus semnarea Declaraţiei de Independenţă a românilor ardeleni în oraşul de pe Crişul Repede.
Sala Mare a Primăriei, numită de altfel "Traian Moşoiu", a fost luni gazda unei conferinţe menite să le amintească celor prezenţi despre omul şi militarul Traian Moşoiu. Cunoscut mai ales pentru faptul că a condus Armata Română în primăvara anului 1919, intrând în Oradea de Paşte, pe 20 aprilie, generalul Moşoiu a fost prezentat în diferite ipostaze.
Peste 2.000 de case au fost demolate în Oradea între anii 1972-1989 pentru a face loc cartierelor de blocuri. Program desfăşurat la nivel naţional în perioada comunistă, sistematizarea oraşelor a transformat radical aspectul acestora, mentalitatea locuitorilor şi modul de viaţă urban, mii de oameni fiind mutaţi în apartamente de bloc.
Organizat în premieră în oraşul de pe Criş, Salonul Internaţional de Artă Naivă a adus în Muzeul Ţării Crişurilor atât artişti importanţi, cât şi un public de calitate. Salonul le propune vizitatorilor muzeului 93 de lucrări aparţinând picturii naive, realizate de 47 de artişti din 13 ţări. Câţiva dintre ei au şi venit să vadă "pe viu" expoziţia din Oradea.
Cea de-a şasea ediţie a seriei Conferinţele Unirii s-a desfăşurat, miercuri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", cu tema "Dr. Iuliu Hossu, episcopul Unirii". Centrată pe biografia înaltului cleric, conferinţa a fost însoţită de o expoziţie privind activitatea sa, formată din imagini, documente şi fragmente din memorii, structurate după momentele importante ale vieţii sale.
Unul dintre cei mai cunoscuţi scenarişti români, Titus Popovici, s-a născut în Oradea, pe 16 mai 1930, într-o familie modestă. A urmat cursurile Liceului Gojdu, iar în 1953 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Iniţial, s-a remarcat ca scriitor, debutând cu pseudonim în revista Viaţa Românească, într-o perioadă în care autorităţile interziseseră mii de titluri şi le cenzurau pe cele noi.
Ediţia a treia a deja cunoscutei manifestări culturale European Music Open a început la Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC) cu expoziţia personală a artistului plastic Ion Grigorescu.
În faţa unui public numeros, prima manifestare din cadrul celei de-a şasea ediţii a Zilelor Sfântului Ladislau a fost una de rememorare a grofului Rhédey Lajos. Bustul acestuia a fost dezvelit, luni, în Parcul Bălcescu, discursurile fiind centrate în special pe activitatea filantropică a contelui. Primarul Oradiei, Ilie Bolojan, a lansat un apel la unitate interetnică.
Cu puţin înainte să înceapă al doilea război mondial, Ungaria lui Miklós Horthy a creat la Oradea o oficină care să pregătească şi să execute acţiuni brutale împotriva românilor. Cunoscută sub numele Rongyos Gárda (Garda Zdrenţăroşilor), organizaţia teroristă paramilitară a regimului hortist avea "filiale" în mai multe oraşe din Ungaria şi din jur, inclusiv în Oradea, unde funcţiona un centru regional.
La sfârşitul secolului XIX, fiindcă interesul orădenilor pentru sport era în creştere, autoritățile orădene au decis să amenajeze în grădina Rhédey arena sportivă a orașului, care a fost inaugurată la 4 iunie 1895. Tot atunci a fost dată în folosinţă o clădire cu parter și două mici turnuri, pentru dans, un nou restaurant şi un bufet, proiectul aparținându-i lui Rimanóczy Kálmán. Între sporturile care se practicau aici se numărau gimnastica, ciclismul, tenisul și patinajul, fiind constituită chiar şi o asociație a patinatorilor.
Parte a evenimentelor desfăşurate în cadrul Săptămânii Ştiinţifice, conferinţa doctoranzilor în Istorie s-a ţinut pe 31 mai, la Universitatea din Oradea. Organizată de Şcoala Doctorală de Istorie din cadrul instituţiei, împreună cu Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău "Silviu Dragomir", aceasta a cuprins 22 de prezentări, ale tot atâtor doctoranzi.
Numele cartierului Ioşia provine de la un sat care a existat în apropierea Oradiei. La începutul secolului XX, aici erau doar terenuri agricole, mărginite de "Cartierul Păsărilor", de albia pârâului Peţa şi de calea ferată spre Salonta. Odată cu reforma agrară din anul 1921, în această zonă, dar nu numai, statul a dat locuri de casă celor care doreau să-şi ridice un cămin.
Acum 70 de ani, în primăvara și vara lui 1948, în orașul de pe Crișul Repede s-au stabilit sute de greci, refugiați din calea războiului civil din patria natală. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a provocat tulburări în mai multe țări din estul și sud-estul Europei, confruntate cu expansiunea comunismului, în Grecia desfăşurându-se un crunt război între susținătorii guvernului și comuniști.
Cuprinse în programul celei de-a XXII-a ediţii a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, vineri au avut loc, la sediul instituţiei două noi activităţi. Este vorba despre vernisarea expoziţiei de cărţi şi periodice publicate sub egida Editurii Muzeului Ţării Crişurilor, respectiv lansarea unui volum de istorie rurală. Istoricul Sabina Horvath a detaliat, într-o carte, alimentaţia tradiţională din Bihor între secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Dedicată tuturor celor care au luptat pe front, murind sau fiind răniţi în timpul războaielor, Ziua Eroilor se sărbătoreşte în fiecare an, pe 17 mai. Pentru a marca momentul, Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural, a organizat un moment de mulţumire pentru ei.
.JPG)
Eveniment cultural cu tradiție, Zilele Muzeului Țării Crișurilor au început, miercuri, cu primele manifestări dedicate celei de-a XXII-a ediții. La deschiderea sa au participat oficiali județeni, oameni de cultură și specialiști, alături de istorici și muzeografi.
O nouă carte de istorie a fost lansată la librăria R&R. De această dată, cei curioşi au putut afla câteva fragmente din istoria evreilor, istorie trecută prin filtrul "ipotezei mimetice" a italianului Alberto Castaldini, profesor la UBB Cluj Napoca.
În anii ’60, odată cu dezvoltarea oraşului şi construirea cartierului Rogerius, a apărut necesitatea ridicării unui nou spital, dedicat exclusiv copiilor, al căror număr era în continuă creştere. Odată cu proiectarea Zonei de Vest, s-a optat pentru amplasarea aici a unui "centru de cartier" cu caracter medical, destinat să satisfacă necesităţile întregii regiuni.
Foşti deţinuţi politici, urmaşi şi simpli curioşi au luat parte vineri, în cadrul târgului de carte Gaudeamus din Piaţa Unirii, la o multiplă lansare de carte despre istoria celor care au trecut prin închisorile comuniste, inclusiv cea din Oradea. Doi dintre autori au povestit, pentru orădeni, cum au ajuns în puşcărie.
Reprezentanţii Episcopiei Romano Catolice din Oradea, împreună cu cei ai proiectantului şi ai constructorului, au prezentat, miercuri, stadiul lucrărilor de reabilitare a sediului episcopal, cel care a adăpostit în trecut Muzeul Ţării Crişurilor.
Umplută de oameni de cultură, istorici, prieteni şi cititori, Sala Mare a Primăriei Oradea a găzduit, marţi, lansarea a două noi cărţi semnate de Mircea Bradu. Cunoscut om al literelor, director al Teatrului de Stat între 1977 şi 1992, acesta completează seria titlurilor proprii cu volumele de teatru "Hotărârea" şi "Unul dintre noi să mă vândă". Ele cuprind piese cu subiect istoric, scrise în perioada 1968-1970, adăugite până azi.
Joi, 10 mai 2018, Cetatea Oradea va găzdui o conferință de istorie româno-poloneză, cu participare locală și națională. Evenimentul reunește cercetători români și polonezi, între subiectele abordate fiind istoria Poloniei comuniste, modul cum serviciile secrete poloneze reflectau viața cotidiană din România, situația etnicilor polonezi în Bihor în secolul al XIX-lea, știrile privind Polonia din presa bihoreană a anilor ’80 și legăturile principelui transilvan Báthory István cu Italia și Polonia.
Sub genericul Documenta Varadiensis, la sediul Serviciului Judeţean Bihor al Arhivelor Naţionale a fost deschisă publicului o expoziţie inedită de documente. Este vorba despre acte aflate atât în arhiva Episcopiei Romano-Catolice orădene, cât şi în cea a Arhivelor locale (documente naţionalizate în anul 1968). Cel mai vechi document expus a fost o invitaţie la nuntă transmisă episcopului orădean Augustinus Benkovich, în anul 1698.
Deşi orădenii cunosc mai puţin acest lucru, Oradea a fost timp de câteva secole un reper în tipărirea de cărţi şi promovarea lor prin biblioteci. Oraşul şi-a datorat dezvoltarea în perioada medievală şi în cea renascentistă inclusiv activităţilor tipografiilor, care produceau la început cărţi pentru cultul catolic, acestea începând să fie destinate publicului larg odată cu apariţia Reformei religioase.
Unul dintre intelectualii care au îmbogăţit viaţa culturală a Oradiei secolului XX, lăsând urmaşilor mărturii despre oraş, a fost un pedagog puţin cunoscut de orădenii de azi - Nicolae Firu.
La Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC) a fost inaugurată, miercuri, o nouă expozţie de pictură, a artistului plastic Teofil Ioan Ştiop. Lucrările prezentate reprezintă piese apreciate de curatorii străini, proiectul fiind premiat de juriul Trienalei de pictură "Pătratul de argint" din Polonia.
În cadrul unui eveniment găzduit de cafeneaua literară R&R de pe strada Vasile Alecsandri a fost lansat, luni după amiază, un volum de istorie, dedicat pastorului Richard Wurmbrand, cunoscut drept unul dintre cei mai influenţi creştini din toate timpurile. Evreu născut la Bucureşti, devenit pastor evanghelic, numele său este legat de anticomunism, respectiv de suferinţele detenţiei politice din România comunistă. A fost urmărit de Securitate şi închis, între anii 1948 şi 1964, la Rahova, Jilava, Văcăreşti, Gherla şi în alte închisori grele.
Pe 7 noiembrie 1875, din dorinţa studenţilor români ai Academiei locale de Drept de a diversifica oferta culturală locală, îşi începea activitatea "Reuniunea de cântări Hilaria", primul cor românesc din Oradea. Demersurile pentru înfiinţarea acestuia începuseră cu doi ani înainte, în 1863, dar Ministerul maghiar de Interne şi-a dat foarte greu aprobarea.
Activitatea poştală din Oradea a început în perioada habsburgică, cândva în secolele XVI-XVII. În secolul al XIX-lea, conform hărţilor, sediul poştei orădene ar fi fost pe actuala stradă Roman Ciorogariu nr. 12, unde se află şi în prezent Oficiul nr. 1. În 1859, pe acest amplasament se afla o casă modestă, cu un singur nivel, care servea ca poştă de cel puţin jumătate de secol.
.JPG)
Muzeul Orașului Oradea vine în fața orădenilor cu o nouă expoziție, alcătuită din materialul arheologic recuperat din cartierul Velența, în anii 2016-2017. Piesele au fost descoperite pe câteva străzi ale cartierului cu ocazia lucrărilor efectuate pentru introducerea rețelelor de gaz metan și au fost, parțial, adunate în cadrul celei de-a doua expoziții ținute în acest scop.