Ne enervează

Trotuarul de pe Bulevardul Dacia, de la Şcoala Generală Dacia spre Palatul Baroc, e mai degrabă un drum cu obstacole. Spart şi cu diferenţe de nivel de câţiva centimetri, nu e defel pe placul pietonilor.

Din crasa nepăsare a constructorilor, mai mulţi copaci din Oradea sunt împrejmuiţi cu bitum sau cu dale. Cea mai recentă boacănă de acest gen a făcut-o firma Selina, la amenajarea sensului giratoriu din intersecţia Bulevardului Dacia cu strada Transilvaniei.

La doar trei ani de la reamenajarea Căii Republicii, artera se dezvăluie cu mobilierul urban spart şi dalele de granit "durabil" ştirbe. "Se fură, pentru că, fiind o operă de artă, turiştii vor să aibă o amintire", a ironizat situaţia primarul Bolojan.

Chiar dacă ar trebui să fie una dintre cele mai sigure zone ale oraşului, măcar şi numai datorită fluxului de turişti care trec întotdeauna pe acolo, Pasajul Vulturul Negru este de fapt un loc destul de periculos, în care poşetele trebuie ţinute îndeaproape.

La mai bine de jumătate de an de când campania electorală s-a încheiat, pe stâlpii din Oradea încă se mai găsesc afişele specifice. Un astfel de poster e "spânzurat" pe un stâlp de pe fosta stradă Abatorului.

Parcul Liniştii, cunoscut orădenilor şi ca Parcul Olosig, n-are niciun an de când a fost amenajat, pe locul fostului cimitir, dar, în loc să fie ocrotit de locuitorii zonei, se "bucură" din plin de vandalism.

Lansarea sau relansarea în Bihor a Partidului Verde a pornit cu stângul. La prima conferinţă de presă, preşedinta Mihaela Bodonea s-a răstit la un jurnalist pentru că i s-a părut că "a zâmbit ironic", l-a acuzat că ar fi "avocatul PNL", iar apoi l-a tutuit. Ulterior femeia a încercat să-şi ceară scuze, dar a călcat şi mai rău în străchini, numindu-l "infatuat".

Municipalitatea investeşte în amenajarea scuarurilor de pe Bulevardul Dacia, plantând gazon şi instalând un sistem de irigare, cu scopul de a crea o imagine cât mai frumoasă în zonă. Însă cam degeaba, atât timp cât orădenii vor continua să treacă strada peste aceste scuaruri, călcând cu nepăsare orice vine în cale...

Situat în vecinătatea unor instituţii importante, Parcul Traian este singurul care duce acută lipsă de bănci pe care trecătorul să se aşeze pentru a-şi trage sufletul. În tot părculeţul există doar două bănci.

Pentru că şi-a parcat maşina marca BMW fără să îl intereseze de ce se întâmplă cu restul traficului, un şofer bihorean a "obligat" alţi participanţi la trafic care mergeau de pe strada Roman Ciorogariu spre Parcul Traian să o ia pe Corso. Pentru că de el nu se trece...

Treptele de pe malul Crişului repede, din dreptul numerelor 10-11, pe Splaiul Crişanei, au fost distruse. Localnicii din zonă spun că un muncitor care lucra, probabil, la reabilitarea străzii, s-a plimbat cu utilajul pe mal, iar astfel o bucată din bordura treptelor care fac legătura între stradă şi promenadă a fost dislocată.

Deşi sunt amendaţi de Poliţia Comunitară, posesorii de afişe lipite ilegal nu se sinchisesc nicicum să le dea jos, iar nici poliţiştii comunitari nu se stresează să îi constrângă. Cel mai bine o demonstrează posterele de pe conductele de vizavi de supermarketul Livella, care zac claie peste grămadă, cu evenimente încă de anul trecut.

Aproape niciun capac de canal din Oradea nu este cum ar trebui să fie, adică la nivelul şoselii şi fără să se clatine când o maşină trece peste el. Un exemplu elocvent în acest sens este canalul de pe strada Arany Janos, care e mai înalt cu câţiva centimetri decât asfaltul de pe carosabil.

Pe lângă faptul că au fost proiectate strâmbe de fostul arhitect al oraşului, Andrei Luncan, de zici că ar fi pistă de aterizare pentru extratereştri, spoturile luminoase de pe Corso, dintre care două luminează, şase ba, "luminează" chiar şi în timpul zilei.

În Oradea, când se repară ceva, se strică altceva. După ce pe strada Corneliu Coposu s-au făcut lucrări ale căilor de rulare a tramvaielor, muncitorii şi-au făcut treaba de mântuială, lăsând totul de izbelişte. Astfel, spaţiile dintre linii s-au distrus şi e o adevărată aventură să treci pe acolo.

Orădenii care au mers în Orăşelul Copiilor, curioşi să vadă Târgul grădiniţelor, căruia i-au făcut atâta reclamă reprezentanţii municipalităţii, au avut parte de o surpriză neplăcută. Nu cu privire la oferta grădiniţelor, ci la angajatele acestora, care, plictisite probabil, s-au luat şi s-au dus acasă în grup, înainte de terminarea programului.

Marţi după-amiază, străzile din jurul Orăşelului Copiilor s-au dovedit neîncăpătoare pentru zecile de autovehicule care au luat cu asalt fostul parc al copiilor. Atmosfera de stadion n-ar fi avut loc dacă municipalitatea s-ar fi gândit să pună în zonă măcar un poliţist de circulaţie.

Primăria orădeană a găsit o soluţie pentru "depozitarea" băncilor vechi, ce vor fi scoase din parcuri: să le dea asociaţiilor de proprietari. Dărăpănăturile nu dispar, deci, ci doar se mută în curţile blocurilor.

Ne plângem că Oradea are prea puţine locuri de parcare, dar şi cele care există sunt folosite aiurea. Degeaba încercăm ziua în amiaza mare să găsim un locşor în care să înghesuim autovehiculul, dacă unii ocupă cu o singură maşină mai multe locuri.

Tot al doilea stâlp de iluminat public din parcul Brătianu are cablurile scoase pe afară. Orădenii care îşi plimbă copiii în parc se plâng că nu îi pot slăbi nicio clipă din ochi pentru că s-ar putea electrocuta oricând atingând din greşeală unul din firele care atârnă din stâlpi.

Asta ne e civilizaţia! Pe spaţiul verde care delimitează cele două sensuri de mers au apărut cărări făcute de zecile de orădeni care traversează bulevardul Dacia prin loc nepermis, distrugând astfel o investiţie de 792.000 lei suportată din banii orădenilor.

A devenit un fenomen ca etnicii romi care circulă cu tramvaiele, cu autobuzele sau cu trenul să nu plătească bilet, în timp ce alţii sunt taxaţi imediat pentru asta. Trist e că nimeni nu se prea speteşte să combată fenomenul. Săptămâna trecută, când o orădeancă a fost prinsă cu abonamentul expirat, controlorii OTL au amendat-o doar pe ea, dar au refuzat să-i ia la rost şi pe ţiganii din acelaşi autobuz, care nu compostaseră bilet.

De toată jena! Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale a anunţat, la fix două săptămâni după ce a făcut-o, că şi-a mutat sediul într-un alt spaţiu.

La puţin timp după ce în unele staţii de tramvai au fost montate chioşcuri nou-nouţe de bilete, acestea au şi stârnit nemulţumirea vânzătoarelor. Deşi mult mai estetice decât precedentele, se pare că totuşi nu sunt nici pe departe făcute cu cap.

Pentru că încă directoarea de la Spitalul Municipal Gavril Curteanu, Marilena Crişan, are purtătoare de cuvânt de câteva luni bune, dar a ţinut-o până nu demult "sub acoperire", un redactor de la BIHOREANUL şi-a permis săptămâna trecută să o deranjeze pe însăşi augusta şefă de stabiliment. Să vedeţi ce reacţie.

Lansarea de săptămâna trecută a filialei judeţene a Uniunii Naţionale pentru Progresul României (adică a "independenţilor" dezertori din PSD şi PNL) s-a făcut haotic, după chipul şi asemănarea fostului preşedinte al PNG Bihor, Gheorghe Pintea. El a chemat jurnaliştii să participe la eveniment la o adresă greşită.

La doi ani de la finalizarea reabilitării faţadei Palatului episcopal greco-catolic din Piaţa Unirii, gardurile care înconjurau clădirea pentru a proteja trecătorii au rămas încă pe trotuare. Nu doar că arată extrem de urât, dar îi şi obligă pe trecători să umble pe carosabil.

Hypermagazinului Metro i s-a urcat faima la cap şi acum îşi îndepărtează singur clientela. Clienţii descoperă cu stupoare că produsele ce se găsesc în pliante nu seamănă deloc cu cele din magazine, însă în nicio "ţidulă" publicitară nu se menţionează acest lucru.

Pe lângă faptul că multe clădiri din centrul oraşului stau să se dărâme, şi copacii se prăbuşesc în capul orădenilor. Pe strada Universităţii, crengile se desprind într-o veselie din arborii uscaţi.

Dacă am aşezat pe tapetul virtual o scriitură despre manifestări feminine ale nesimţirii, se cade de drept să prezentăm şi varianta masculină. În ţara noastră, din păcate, binele şi frumosul nu mai sunt demult virtuţi. Nesimţirea s-a instalat în Românica, încet dar sigur, aproape la fiecare palier, mai ales în rândul aşa numiţilor "bărbaţi". Şi nu vorbim doar de cei dintr-o anumită clasă socială, cu o anumită educaţie sau statut material...