Un documentar Recorder a readus în discuție, zilele trecute, una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale Justiției române: dosare lăsate să se stingă prin amânări și schimbări bizare de completuri, verdicte întârziate până la prescripție și cauze sensibile care nu ajung niciodată la o soluție definitivă. Fenomenul nu este prezentat ca o excepție, ci ca un tipar...
O situație asemănătoare a descoperit-o BIHOREANUL la Curtea de Apel Oradea, unde în zeci de procese, deși dezbaterile s-au încheiat de ani buni, verdictele nu s-au pronunţat nici până azi. Iar în unele situații, răspunderea penală s-a prescris, doar ca efect al acestei nepăsări!
Analizând dosarele, ziarul a identificat un numitor comun: toate procesele amânate se află pe rolul aceluiași complet de judecată, format din judecătoarele Denisa Vidican și Delia Udroiu, iar unele cauze rămase fără soluție definitivă datează încă din 2023!
O moarte uitată
Investigația BIHOREANULUI a început în urmă cu mai bine de o lună, de la un număr de dosar aflat pe rolul Curții de Apel Oradea și un mesaj scurt. „Ați mai întâlnit așa ceva?”, întreba un cititor. Dincolo de cifrele seci se ascundea o poveste grea, a unui tânăr de 34 de ani care și-a pierdut viața pe 7 iunie 2018, în urma neglijenței personalului de la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei. Internat de puțin timp și aflat într-o stare de vulnerabilitate evidentă, bărbatul a fost lăsat nesupravegheat și a înghițit dezinfectant dintr-un recipient lăsat la îndemână, pe un coridor al spitalului. A murit în chinuri.
După tragedie, asistenta-șefă a secției, aflată de gardă în acea după-amiază, împreună cu trei îngrijitoare responsabile cu curățenia, au fost trimise în judecată pentru ucidere din culpă. Condamnate în primă instanță la închisoare cu suspendare și ajunse apoi în judecata Curții de Apel Oradea, cele patru inculpate nu au primit nici până astăzi un verdict definitiv. În septembrie 2023, dezbaterile au fost declarate închise, iar de atunci dosarul a rămas „în pronunțare”.
Aici sunt banii dumneavoastră
BIHOREANUL a descoperit că nu e nici pe departe singurul dosar în această situație. Recordul negativ de tergiversare îl deține procesul de fraudă ce-i are în prim-plan pe reprezentanții Asfalt Construct SRL, o firmă abonată o vreme la contracte publice în vestul țării, acuzaţi că s-au folosit de facturi pentru servicii fictive, ca să reducă artificial taxele datorate statului.
Faptele datează din perioada 2009-2011, iar printre inculpații trimiși în judecată în 2018 - patronii Asfalt Construct și cei ai firmelor fantomă - se află și contabila care se ocupa de „manevre”, Zorica Selegian, nimeni alta decât fosta soție a lui Ioan Bercea, fost șef în Finanțele bihorene și, după pensionare, președinte al organizației pensionarilor din PSD Bihor. În 2022, Tribunalul Bihor a constatat că faptele sunt prea vechi pentru a mai atrage răspunderea penală, dar i-a obligat pe inculpați să achite, în solidar, prejudiciul de 3,2 milioane lei produs bugetului de stat. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Oradea pe 29 decembrie 2022, dar din 22 februarie 2023 se află „în pronunțare”. De 2 ani și 10 luni...
Tot de 2 ani - din 5 octombrie 2023 - aşteaptă soluţia şi dosarul DNA Oradea în care consultanţii financiari Christian Hornung şi Ioan Cotoroi, precum și proiectantul Beko Andras sunt acuzați că au pretins peste 5,2 milioane lei de la doi antreprenori din construcții implicați în lucrări publice din Bihor și Maramureș, promițând influențarea primarilor și a comisiilor de licitație. Din această sumă, peste 1 milion lei ar fi fost încasați efectiv de Hornung, printr-un mecanism de facturi fictive și „plimbare” a banilor prin conturi, cu retrageri succesive în numerar.
Deși trimis în judecată încă în 2015, dosarul a fost judecat nu mai puțin de 8 ani la Tribunalul Bihor, care în 2022 a constatat că faptele sunt vechi şi, ca atare, niciunul dintre inculpați nu mai poate fi tras la răspundere penală. Singura consecință a fost obligarea lui Hornung la plata sumei de 183.830 lei, sumă considerată a proveni din activități ilegale. Dar cum hotărârea nu e definitivă, nici aceasta nu a fost recuperată...
ALTĂ JUSTIȚIE! Românii s-au săturat de o Justiţie care funcționează cu frâna trasă, complice cu politicienii şi indulgentă cu infractorii. Dezvăluirile Recorder și reacțiile curajoase ale unor magistrați i-au scos pe oameni în stradă, în mai multe orașe din țară. De vineri, protestele au început și la Oradea... (Imaginea principală: Inquam Photos / Tudor Pană)
Interlopi scăpaţi
Dincolo de prejudiciile nerecuperate, într-un stat care execută rapid datorii mărunte pentru a aduna bani la buget, întârzierile din instanțe au produs şi un alt efect, poate mult mai grav: infractori notorii sunt liberi în comunitățile pe care le-au terorizat ani la rând.
Un astfel de exemplu vine din Salonta și îi are în prim-plan pe frații Andrei și Daniel Buz, cunoscuți în zonă și aflați de mult timp în atenția autorităților judiciare. De-a lungul anilor, cei doi au fost cercetați pentru fapte violente - recuperări, șantaje și agresiuni – dar de cele mai multe ori dosarele s-au stins după ce victimele și-au retras plângerile, invocând presiuni și amenințări.
Totuși, frații Buz au ajuns în fața instanței pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit anchetatorilor, într-un dosar în care erau acuzați de distrugerea unui autoturism, cei doi ar fi încercat să inducă în eroare organele judiciare, depunând la dosar, pe 27 iulie 2020, un contract de vânzare-cumpărare falsificat, din care rezulta că mașina le-ar fi aparținut. Manevra nu a funcționat.
În iulie 2024, Judecătoria Salonta i-a condamnat pe fiecare la câte 1 an de închisoare cu executare. Numai că, ajuns la Curtea de Apel Oradea, dosarul a rămas „în pronunțare” din 22 ianuarie 2025. Iar pentru că răspunderea penală s-a prescris în vară, interlopii nu vor mai putea fi sancționați.
Exemplele ar putea continua. În total, BIHOREANUL a identificat 24 de procese penale în care pronunțarea verdictului a fost amânată pe perioade cuprinse între 6 luni și aproape 3 ani, deși legea prevede un termen maxim de 120 de zile pentru deliberare și redactarea hotărârii. Violatori, bătăuşi, pedofili, traficanţi de persoane, hoţi şi tâlhari au în continuare cazierele curate pentru că instanţa orădeană amână fără motiv să pronunţe verdictele, iar prejudiciile datorate statului și despăgubirile pentru victime rămân neachitate.
Viol din culpă și abuzuri utile
Interesant e că toate aceste dosare se află pe rolul unui singur complet, format din judecătoarele Denisa Vidican și Delia Udroiu (foto), soția celebrului ex-judecător Mihai Udroiu, ale căror nume au mai apărut de-a lungul timpului în legătură cu hotărâri controversate.
Printre cele din urmă se numără dosarul de viol al actorului Andrian Locovei, achitat de cele două magistrate pe motiv că ar fi acționat „din culpă”, nu cu intenție. Potrivit motivării, afirmații precum „nu e OK” nu ar reprezenta un refuz clar al victimei, fiindcă ar fi „evazive” și puteau fi interpretate ca parte a unui „joc de rol cu temă sexuală”. Totuși, actorul a fost obligat la plata unor daune morale de 20.000 lei, admițându-se astfel existența unui prejudiciu.
Delia Udroiu a fost, între altele, judecător de Cameră preliminară împreună cu colegul ei, Constantin Manoliu, și în cazul a 5 polițiști de frontieră din PTF Borș acuzați de luare de mită după ce investigatorii DGA, sub acoperirea de șoferi de TIR, i-au înregistrat primind bani pentru a facilita trecerea camioanelor peste rând. Deși Tribunalul stabilise că probele sunt legale și că ancheta a fost corect desfășurată, cei doi au calificat investigația drept „provocare”, excluzând toate probele obținute sub acoperire. În lipsa lor, dosarul s-a prăbușit, iar în această primăvară a fost returnat procurorilor și, ulterior, clasat.
La rându-i, Denisa Vidican a analizat, alături de judecătorul Rareș Șerban, revoltătorul caz al lui Ioan Ciprian Pogana, acuzat că și-a terorizat familia și și-a împins concubina la sinucidere. Condamnat inițial la 15 ani de închisoare, la Curtea de Apel Pogana a beneficiat de o reducere masivă a pedepsei: doar 5 ani și 6 luni. În motivarea hotărârii pronunţate în 2023, judecătorii au minimalizat inclusiv suferința copiilor, apreciind că scoaterea lor la muncă în zori ar fi fost „utilă familiei” și chiar „mai benefică” decât ca minorii „să paraziteze neclintiți în fața unor monitoare sau telefoane mobile toată ziua”. Totodată, instanța a susținut că agresorul ar fi încercat să-și „protejeze” copiii, trimițându-i în camerele lor când își bătea concubina.
Așteptăm răspunsuri
Care au fost motivele deciziilor controversate? Este vorba despre suprasolicitare, neglijență sau o practică abuzivă intenționată, cu efecte directe asupra părților din dosare, dar și asupra încrederii publice în actul de justiție? BIHOREANUL a solicitat oficial explicații atât conducerii Curții de Apel Oradea, cât și judecătoarelor Denisa Vidican (foto) și Delia Udroiu, încă din 27 noiembrie, dar răspunsul nu a venit până la finalul săptămânii trecute. Conducerea instanței a invocat „volumul mare de muncă” și a transmis că va formula un punct de vedere pe 22 decembrie, înainte de Crăciun.
Asta deși, potrivit regulamentului de ordine interioară al instanțelor, conducerile au obligația de a ține o evidență clară a cauzelor aflate în deliberare și de a verifica periodic respectarea termenelor legale de soluționare. Cu alte cuvinte, situația ar trebui să fie cunoscută, documentată și monitorizată, nu descoperită abia în urma unor întrebări jurnalistice.
Sursele BIHOREANULUI afirmă că, deși judecătoarele Vidican și Udroiu lucrează împreună în completul vizat, dosarele aflate în pronunțare de luni sau ani ar fi cele în care Denisa Vidican și-ar fi asumat redactarea soluțiilor.
Cert e că, în lipsa unor motive obiective, amânările repetate ale pronunțării, mult peste limitele legale, constituie neglijențe evidente, care ar putea fi anchetate de Inspecția Judiciară. Dacă nu cumva ascund ceva și mai grav...
„Constituie abateri disciplinare neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege”
Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
CU STATUL LA TRÂNTĂ
Scumpii păstrăvi ai DNA-ului
Judecătoarea Denisa Vidican s-a numărat între cei patru magistraţi vizaţi de o celebră şi controversată anchetă a DNA Oradea, despre modul în care un beiuşean încarcerat pentru o tentativă de viol a fost scăpat de executarea pedepsei printr-o serie de decizii despre care procurorii spuneau că ar fi fost date pe acte fabricate.
Judecătoarei Florica Roman (foto), acum chiar preşedintă a Curţii de Apel Oradea, procurorii DNA îi imputau că, pentru a-l scăpa pe inculpat, ar fi pretins „mici atenții” - păstrăvi, whisky, un ceas cu cuc - dar în final, în 2016, acuzaţiile au fost retrase pe motiv că faptele nu există, atât în cazul ei, cât şi al celorlalți trei colegi care au fost cercetaţi - Denisa Vidican, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea.
După clasarea dosarului, cei patru magistrați au dat în judecată statul, solicitând fiecare câte 50.000 euro daune morale, inclusiv pentru prejudiciul de imagine generat de comunicarea publică a acuzațiilor și de apariția unor articole considerate „vădit denigratoare”.
După mai multe cicluri procesuale, pe 30 aprilie 2025 Curtea de Apel Timișoara a decis ca statul să plătească fiecărui reclamant câte 20.000 euro daune morale, precum și 76.697 lei cheltuieli de judecată. Hotărârea a fost atacată și se află din nou pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu termen stabilit pentru 27 ianuarie 2026.