Conform legislației electorale din România, cererile de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă nu pot fi admise, din start, dacă cei care le formulează sunt candidații care le-au pierdut și nu partidele lor. O arată trei hotărâri adoptate de Biroul Electoral Central pentru a respinge astfel de cereri înaintate de reprezentanți ai PNL și AMT care au pierdut alegerile pentru primăriile Lugașu de Jos, Lunca și respectiv Săcueni.
BEC a subliniat, de asemenea, că aceștia aveau obligația ca în 48 de ore să și demonstreze fraudele pe care le-au acuzat.
Cazul Lugașu
Candidata PNL pentru Primăria Lugașu de Jos, Loredana Berzovan, a cerut anularea alegerilor din 9 iunie pentru această funcție, nemulțumită de mai multe nereguli consemnate în secțiile de votare: dispariția capului din cauciuc al unei ștampile de votare din secția Urvind, cu suspiciunea că aceasta a fost ulterior folosit, obturarea vizibilității camerei de filmat a tabletei STS la numărarea voturilor în secția din satul Lugașu de Jos, nerespectarea procedurilor de sigilare a urnelor cu voturile și cu ștampilele, precum și modificarea procesului-verbal privind rezultatul votării în secția din Lugașu de Sus după părăsirea acesteia de către membrii biroului secției de votare.
Biroul Electoral Central, însă, prin Hotărârea 256H/12.06.2024, a respins cererea de anulare a scrutinului, invocând prevederile articolului 39 din Legea 215/2015 privind alegerile locale, conform cărora „în cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor într-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și numai în termen de 48 de ore, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază”.
Biroul Electoral Central a constatat că „frauda electorală trebuie să rezulte chiar din dovezile depuse” și că „petentul nu a depus probe care să releve existența unei fraude”, dar și că cererea a fost „formulată în mod individual de un candidat la funcția de primar din partea unui partid care a participat la alegeri”, astfel că din start „nu este îndeplinită condiția referitoare la calitatea celui care formulează cererea”, prin urmare a hotărât că solicitarea „se respinge ca inadmisibilă”.
Cazul Săcueni
Aceeași soartă a avut-o, după cum reiese din Hotărârea 253H/12.06.2024, și cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de primar al orașului Săcueni, înaintată de candidatul AMT, Boros Dávid. Acesta, după numărarea inițială a voturilor, avea un avans de 9 voturi în fața primarului în funcție, UDMR-istul Béres Csaba, dar la renumărare, când i-au fost anulate voturi, a fost devansat de acesta cu un vot, astfel că a invocat în cerere o suspiciune de fraudă electorală.
După cum reiese din Hotărârea BEC, Boros a acuzat faptul că renumărarea voturilor „s-a realizat în prezența unor persoane neacreditate, materialele fiind ținute în condiții improprii”, dar și „nerespectarea obligației de înregistrare audio-video în secția de votare 196 Săcueni”, atașând ca probe fotografii ale sacilor cu buletinele de vot.
BEC a decis însă că „petentul nu a depus probe concludente din care să rezulte existența unor fraude electorale”, și, mai mult, a subliniat că cererea a fost „formulată în mod individual de un candidat la funcția de primar din partea unui partid care a participat la alegeri”, astfel că „nu este îndeplinită condiția referitoare la calitatea celui care formulează cererea”.
Cazul Lunca
O a treia decizie de respingere a unei cereri pentru anularea alegerilor locale într-o comună din Bihor a fost luată de BEC în urma demersului primarului PNL al comunei Lunca, Ioan Popa, care pe 9 iunie a pierdut scrutinul în fața candidatului PSD Dorin Boca.
Potrivit Hotărârii 249/12.06.2024, Popa a acuzat afluența de alegători „transportați în mod organizat” în secțiile de votare din două sate, Șuștiu și Sârbești, precum și o „neconcordanță între adeverințele eliberate de primăria comunei Lunca privind stabilirea reședinței și numărul de alegători care și-au exercitat dreptul de vot potrivit reședinței”.
Și în acest caz, BEC a invocat art. 39 al legii constatând că „în speță cererea a fost formulată în mod individual de un candidat la funcția de primar din partea unui partid care a participat la alegeri (...), nefiind îndeplinită condiția referitoare la calitatea celui care formulează cererea”, așa că a hotărât respingerea ei.